Candidatura municipiului la titlul menţionat a fost dezbătută ieri la primărie de zeci de experţi, de la arhitecţi la manageri de teatre, muzee ori fundaţii.

CandidaturaClujului la titlul de Capitală Culturală Europeană în 2020 a fost discutatăieri în Sala de Sticlă a Primăriei Cluj-Napoca. între numeroşii managericulturali prezenţi s-a aflat şi Tompa Gabor, directorul Teatrului Maghiar, carea subliniat că, “într-un fel, Clujul nu s-a aflat niciodată mai departe deEuropa decât acum”. “Spiritulprovincialist nu a fost parcă niciodată mai puternic decât acum”, a maiprecizat Tompa, care a remarcat absenţa de la dezbatere a managerilor celorlalteteatre şi opere clujene. “Sunt două teatreşi două opere de stat în Cluj. Sunt, deci, trei absenţi”, a punctat TompaGabor. Directorul, nominalizat de restul participanţilor ca un “vector” alcandidaturii Clujului la titlul menţionat, a precizat că Teatrul Maghiar este“pe harta Europei” încă din 2007, odată cu includerea sa în Uniunea Teatrelordin Europa. De asemenea, Tompa a punctat organizarea de către Teatrul Maghiar afestivalurilor europene de profil “Interferenţe” şi Festivalul Uniunii Teatrelordin Europa. Directorul a subliniat că fiecare oraş care a fost, în aniianteriori, desemnat Capitală Culturală Europeană este gazda a câte unuifestival important de teatru. “Pentru«Interferenţe» am avut în 2007 un buget de 300.000 de euro, din care... zerovirgulă zero, zero lei de la municipiu. în 2008, pentru Festivalul UniuniiTeatrelor din Europa, domnul Boc, pe atunci primar, a intervenit şi TeatrulMaghiar din Cluj a primit pentru prima dată bani de la oraş, după aproape 250de ani. Iar la «Interferenţe», ediţia ce va avea loc la finalul acestui an, din400.000 de euro buget, 3.000 de euro îi alocă municipalitatea”. Tompa Gabor aconcluzionat spunând că “procesul de candidatură pentru titlul de CapitalăCulturală Europeană va fi o bun