Instituţiile publice au interzis prin lege să divulge numele celor care îşi bat joc de braşoveni. Într-un interviu acordat „Adevărul de Seară", şeful Comisariatului pentru Protecţia Consumatorului (CJPC) Braşov critică lacunele legii.

Cum se reflectă criza economică în activitatea comisarilor CJPC?

Austeritatea bugetară determină o creştere a pieţii „la negru", a mărfurilor contrafăcute, vândute la preţuri mici. Din acest motiv, am crescut numărul acţiunilor prin care încercăm să prevenim scoaterea la vânzare a produselor care nu sunt de calitate şi prin care se doreşte înşelarea consumatorilor. Se confirm o creştere a fenomenului infracţional, pe de o parte, dar şi a numărului de reclamaţii care sunt înregistrate la instituţia noastră.

Care sunt domeniile cele mai vulnerabile pentru braşoveni?

S-au înregistrat foarte multe deficienţe şi reclamaţii în special în domeniul serviciilor şi al produselor alimentare. Există o avalanşă de produse cu termenul de valabilitate expirat, de o calitate îndoielnică, sau nu au informaţiile privind compoziţia lor. Există brânză făcută din grăsimi vegetale, vândută ca brânză de vacă. Sau, nu sunt precizate toate materiile prime folosite şi sunt puse în pericol persoanele care au alergii la anumite substanţe. În privinţa serviciilor, cele mai reclamate sunt înşelăciunile cu locurile de muncă în străinătate. Sunt firme care încasează şi câte 1.500 de euro cu promisiunea că, în termen de un an, găseşte un loc de muncă persoanei respective. Dacă nu, dau înapoi 70% din sumă. Se mizează foarte mult pe disperarea oamenilor

Cum apără populaţia instituţiile statului, dacă nu îi spunem consumatorului că alimente stricate s-au găsit în magazinul X sau ţepe sunt date de firma Y? Păi, pentru braşovean, pericolul nu rămâne? Dacă a cumpărat un aliment stricat de la un hypermarket şi a ajuns cu el acasă, cum să se protej