Consistenţa, prezenţa la nivel oficial înalt, dar şi interesul mediatic acordat Republicii Moldova (RM) recomandă Germania, în ultima perioadă, drep noul şi piternicul aliat-avocat al micii republici de la stânga Prutului. Fără îndoială, vocea motorului economic al Uniunii Europene, Germania, este una oricând de luat în seamă, iar dacă ţinem cont de recentul acord UE-Rusia, negociat prin intermediul cancelarului german Angela Merkel, lucrurile devin şi mai clare. Dar, care să fie ţintele care motivează Germania să îşi afirme, atât de evident în ultima perioadă, interesul pentru spaţiul basarabean?

Considerentele de ordin istorico-teritoriale nu sunt suficient de puternice în ciuda susţinerii şi finanţării unor organizaţii şi proiecte ale unor grupări de sorgine basarabean care funcţionează atât la Chişinău cât şi în mai multe localităţi din Germania. Nici grija pentru democraţia din Republica Moldova nu constituie un motiv serios, cum nici potenţialul economic al republicii nu reprezintă un subiect de luat în discuţie. Resursele RM, deloc atacate, sunt legate în principal de resursa uriaşă de lemn, iar cum România s-a antrenat de 20 de ani pentru dezastre natural provocate de exploatările necontrolate, la moldovenii de peste prut totul este mai ieftin. În aceste condiţii, singurele subiecte rămase pe o logică geo-politică rămân legate exclusiv de interesele Germaniei de apropiere şi mai puternică a relaţiilor cu Rusia, peste capul şi voinţa ţărilor europene din marea familie UE. Fără îndoială că Rusia îşi doreşte un prieten şi un colaborator de prestanţa şi forţa Germaniei, alături de care să gestioneze şi să "împartă" resursele continentului desconspirate, relativ recent, în spaţiul central-asiatic. Aceasta în detrimentul gardianului planetar, SUA şi ai micilor săi aliaţi.

În acest context, vice-cancelarul german, Guido Westerwelle (foto), a fă