- Cultural - nr. 580 / 26 Iunie, 2010 Istoria medievala consemneaza si faptele brave ale unor curajoase femei, nu de putine ori destinele popoarelor purtand amprenta politica a marilor personalitati feminine. Intre ele, in secolul al XVI-lea romanesc, se afla si Chiajna, sotia domnitorului muntean Mircea Ciobanul. Femeie culta, invatata, iubitoare de fast si putere, intocmai ca ruda sa, Despina lui Neagoe Basarab, doamna Chiajna s-a impus contemporanilor prin inteligenta si energia ei, prin tenacitatea si ambitia cu care isi urmarea planurile politice. Era fiica a lui Petru Rares, voievodul Moldovei, si nepoata de despot sarb. Dupa moartea lui Mircea, Chiajna a preluat in fapt conducerea tarii, domnitor fiind doar cu numele nevarstnicul ei fiu, Petru cel Tanar (1559-1568), atunci de 12 ani. Domnia lui Mircea Ciobanul a nemultumit pe multi din marii boieri. Sfarsitul lui a fost inteles de cei ramasi in viata ca fiind si sfarsitul familiei sale. Din aceasta cauza, au pornit cu oaste sa o detroneze pe doamna vaduva si pe copilandrul voievod. Alungati peste Dunare, doamna Chiajna s-a intors cu ajutoare si a biruit pe razvratiti. Cunoscandu-i de acum puterea, boierii dusmani s-au retras, urmand cativa ani linistiti. Doamna Chiajna a aparat unitatea statului de tendintele de faramitare feudala ale boierimii locale. Ferind tara de primejdii, asigurand linistea interna prielnica dezvoltarii economice, doamna Chiajna si-a castigat un important merit istoric. La acea vreme, la Istanbul era bine vazut Mihai Cantacuzino, care a devenit o persoana cu influenta in anturajul sultanului. Doritoare sa-si intareasca pozitia la Poarta, Chiajna a hotarat sa se inrudeasca cu Cantacuzinii, maritandu-si fiica, frumoasa printesa Maria, cu fratele lui Mihai Cantacuzino, pe nume Ion Cantacuzino. Curand dupa nunta au izbucnit neintelegeri intre parti, iar conflictul a dus la desfacerea cas