Găgăuzii sunt unul dintre cele mai vechi grupuri etnice minoritare de pe teritoriul României de azi, prezenţa lor datând de aproximativ un mileniu. La recensământul din 2002, doar 45 de români s-au declarat de etnie găgăuză.

Atestările istorice arată că găgăuzii sunt concentraţi în Dobrogea, în judeţele Constanţa şi Tulcea, iar religia lor este creştinismul ortodox. În Constanţa, cea mai mare minoritate de găgăuzi a fost în Vama Veche. Din cele 25 de familii existente, au mai rămas doar 5 persoane, cu toatele trecute de 80 de ani.

Manda Stoian, de 83 de ani, din Vama Veche, ştie toate familiile de găgăuzi din zonă, dar nu este de etnie, ci este căsătorită cu unul - Agemov Panait, de 82 de ani. „A mai rămas Panait al meu, un frate al lui, Ion, şi o soră - Sultana Dumitrache, căsătorită cu un român. Din afara familiei mai este doar Petre Câvârgic, de 82 de ani“, explică tanti Manda de pe canapeaua pe care se odihneşte.

Îşi aminteşte cum era pe vremea când nu erau singurii găgăuzi din localitate. „Ştiu că eu cu soacra mea nu m-am înţeles niciodată pentru că ea nu vorbea deloc româna. Vorbea numai în limba turcă. Dar ţineau toate obiceiurile noastre, ale ortodocşilor. Singurul lucru care diferea era papara - pâine bucăţită cu untură, sare, ceapă şi ouă“, mai spune tanti Manda. Soţul ei nu s-a arătat. „Este bolnav de plămâni şi nu vrea să meargă la doctor“, spune tristă tanti Manda. Nu are puterea să-l determine să meargă să îşi caute de sănătate.

Ultima generaţie

Printre ultimii găgăuzi din Vama Veche este şi Petre Câvârgic. „Stă acolo, la gardul maro cu băncuţă la poartă“, ne spune o săteancă. Pe băncuţă nu e nimeni. „Mergeţi la uşă, că nu vă aude“, zice un vecin de peste gard. Are curtea plină de flori nea Petruş, cum îi spun cunoscuţii. Ne zăreşte pe geamul fără perdea şi ne face semn să intrăm în casă. Nu conta că eram străini. El evită