În lume există un deficit de 10.000 de ofiţeri de marină. În 2015, golul e estimat la 25.000. România "produce", anual, peste 600 de ofiţeri maritimi. Salariul minim e de 2.000 de euro. Sursa: CODRIN PRISECARU
Litoralul României are 245 de kilometri. Avem şase şantiere navale importante şi 35.000 de marinari, din care 8.000 ofiţeri. Şeful statului e unul. Flota mai are doar şase nave cu pavilion naţional, toate trase la chei. Avem două instituţii de învăţământ superior care brevetează anual sute de ofiţeri de marină.
În ’89, România era o putere maritimă. Acum, şcolarizăm navigatori pentru flote străine. Sfidând criza, şcolile de marină româneşti sunt pe val.
Meseria de marinar a fost şi e la mare căutare. Un tânăr ofiţer, abia ieşit de pe băncile şcolii, are un salariu minim, când navighează, de 2.000 de euro. Banii aduşi de aceştia în ţară depăşesc, anual, de cinci ori bugetul Primăriei Constanţa.
10.000 de posturi vacante
Câţi tineri nu şi-ar dori, abia ieşiţi din facultate, să cutreiere tărâmuri necunoscute, să aibă aventuri nebănuite şi să fie plătiţi cu mii de euro pe lună. Pe deasupra, angajatorii să se bată să-i angajeze. În plină criză. Cei care au ales soluţia vieţii de marinar sunt norocoşii.
"La nivel mondial, sunt 10.000 de posturi de ofiţer de marină vacante. Orientarea către această meserie are în vedere găsirea imediată a unui loc de muncă şi un salariu consistent. Români sunt cunoscuţi ca buni marinari. Cu cât mai multe şcoli de marină, cu atât mai bine. La noi, studiile se plătesc. E o anomalie atâta timp cât e cerere mare pe piaţă. În lume, armatorii, nu statul, suportă pregătirea studenţilor", spune Adrian Mihălcioiu, liderul Sindicatului Liber al Navigatorilor.
Salariul generos şi tradiţia familială
În 1990, secţia civilă a Institutului Militar de Marină s-a
