Germania i-a aplicat Angliei cea mai mare înfrângere din istoria confruntărilor directe, 4-1, răzbunându-se în acelaşi stil pentru "golul fantomă" din 1966

Klose e cel care îi saltă de pe scaune pe nemţi prima oară. E minutul 20 şi Germania are 1-0. „Bătrânul" golgheter, ajuns la 32 de ani, l-a scuturat pe Upson ca pe o scamă din rever şi a punctat pentru al 50-lea gol la naţională şi al 12-lea la Mondial. Englezii sunt groggy. Ozil, Khedira şi Muller, divizia uşoară de panzere, taie brazde prin apărarea lui Terry, doar un caporal speriat fără căpitanul Ferdinand. Mingea aleargă prea repede parcă pentru insulari, iar Podolski mai trimite un obuz în poarta nefericitului James. Capello îşi şterge ochelariii, nu-i vine să creadă. După jumătate de oră, „cea mai bună echipă a Angliei din ultimii 50 de ani" e condusă cu 2-0. Gerrard ia mingea din poartă şi se grăbeşte spre centru. A mai văzut din astea, cu Liverpool a băut şampania lui Milan, care petrecea deja la 3-0. Cu paşii săi largi şi greoi, de triplusaltist obosit, se împinge spre poarta nemţilor şi aruncă încă o centrare în careu. Upson sare cu toată frustrarea celui care şi-a îngropat echipa, îşi întinde gâtul la limita durerii, e mai înalt acum ca uriaşul de 1,92 m Neuer, iar Anglia e din nou în meci. Low se ridică de pe bancă, dar n-are timp să certe pe nimeni, pentru că Lampard, după ce a dormit trei meciuri în grupă, s-a trezit tocmai împotriva nemţilor. Lob ca pe Stamford Bridge, mingea loveşte transversala şi cade în spatele liniei porţii, de unde ricoşează înapoi în teren. Capello taie aerul cu un upercut de bucurie, dar nemţii au aşteptat 44 de ani acest moment. Arbitrul Larrionda, ca trezit din comă, face semn ca jocul să continue. Englezii sar să-l ia de gât, Gerrard ar vrea să-i aducă un televizor chiar acolo pe gazon, dar nu se poate, pentru că Blatter a decretat de mult că proba video va strica f