In acest moment avem cel putin o siguranta - ne va fi tot mai rau, atat de rau, incat falimentul va fi deja o stare de preferat chinului in care ne vom zbate cu totii in viitorul cel mai apropiat.
Condamnati la saracie si durere, aflam acum ca tot raul ni se trage de la bucuria din urma cu doi trei ani cand au fost marite mizeriile de pensii si salarii pe care le aveam de o viata.
Asadar, cel mai bine ar fi sa ne luam gandul ca in aceasta tara s-ar putea trai vreodata decent.
O lectie pe care ar trebui sa nu o uitam niciodata, sa tinem minte cat vom trai de acum incolo ca in aceasta tara, cand va fi putin mai bine si salariile si pensiile ne vor creste, trebuie sa ne asteptam sa ne inghita pamantul si falimentul in cel mai scurt timp dupa.
Acum stim ca ar fi trebuit sa refuzam cresterile veniturilor noastre din ultimii ani. Doar asa am fi evitat ca acum sa avem doar perspectiva colapsului in fata.
Politicienii, fara exceptii, se grabesc sa isi arunce unii altora dezastrul in spate, iar o parte din el si in carca noastra.
Cei aflati la putere acum au chiar intentii si mai generoase, incercand sa pozeze in eroii neamului care ne salveaza de la moartea la care ne condamnasera precedentii.
Daca ne desprindem de aceasta logica stricata si nefolositoare, putem sa vedem in culori si sa facem cateva distinctii ceva mai clare intre cei mai vinovati si cei mai putin responsabili de actualul inghet al economiei.
Ca nici actualii si nici precedentii nu au avut vreun program sau vreo viziune in legatura cu aceasta tara, este un lucru asupra caruia ar fi doar o pierdere de timp sa insistam.
Ca toti care s-au perindat la guvernare in ultimii 10 ani au fost animati de cele mai stupide populisme si au oferit doar ce au crezut ca vrea populatia pentru a-si pastra sau pentru a aj