În perioada 22-27 iunie s-a desfasurat, umbrita de zidurile cetatii din Sighisoara, cea de-a doua editie a „Sighisoara Film Festival” (SFF). Lume a fost, actori, regizori, cinefili sau simpli curiosi. Au fost proiectate zeci de filme, filme premiate la festivaluri internationale, filme românesti presarate cu adânci simtiri si tot atâtea discutii ulterioare, fata în fata cu oamenii care au gândit imagini si miscari. Nae Caranfil a onorat cu prezenta spiritul festivalului alaturi de Adrian Titieni care a „dirijat” festivalul cum nu se putea mai bine. A fost si vreme rea, ce-a provocat „piei de gaina” în fata marelui ecran amplasat în Piata Cetatii. Într-un final, s-a dovedit a fi un slab si marunt amanunt pentru toti cei prezenti, care au învins inconstient frigul printr-o aspra atentie ce nu a murit decât atunci când s-au aprins stelele deasupra ecranului negru ce anunta, în fiecare noapte, încheierea programului. Seara de joi a fost, probabil, cel mai subtil moment al festivalului: „In memoriam Gheorghe Dinica”. Sa va descriu luminile ce tâsneau din ochii femeii ce i-a fost alaturi în ultimii ani din viata? Da. S-a proiectat „Filantropica”, în Piata Cetatii. Sute de oameni au venit pentru a viziona pentru prima, sau a zecea oara unul din cele mai bune filme românesti. În primul rând, însa, traia imaginile mai intens decât oricine, sotia actorului, Gabriela Dinica. În spatele ei cu un aer protector, regizorul, Caranfil. Un cadru de nedescris, amestecat cu amara comedie a „Filantropicii” ca o retea de cersetorie organizata sau editura cu ajutorul careia si-a scris Dinica una din ultimele carti. Filmul a luat sfârsit, prea repede, s-a tras cortina si s-au aprins stelele. Dinica nu a urcat pe scena.

În perioada 22-27 iunie s-a desfasurat, umbrita de zidurile cetatii din Sighisoara, cea de-a doua editie a „Sighisoara Film Festival” (SFF). Lume a fost, actori, re