Răzvan face snowboard de 11 ani, alpinism şi rafting, iar cea mai nouă pasiune a lui este heliski. Împreună cu alţi patru pasionaţi de senzaţii tari, se urcă într-un elicopter care-i duce pe versanţi din Făgăraş, unde nu mai are nimeni acces.

Odată ajunşi în vârf, coboară iute pe schiuri ca să prindă cât mai multe ture în ora stabilită şi urcă din nou cu elicopterul care îi aşteaptă la baza versantului. „Dacă te prinde o avalanşă, şansa să scapi cu viaţă e de 50%. Dacă nu eşti foarte priceput, poţi să te răneşti de stânci, deoarece nu e un loc amenajat. Dincolo de asta, eşti în mijlocul munţilor, iar dacă se întâmplă ceva, echipajul de salvare ajunge destul de greu. După o experienţă de genul ăsta, vezi viaţa cu alţi ochi", spune tânărul de 33 de ani care a făcut pentru prima oară heliski anul acesta, în martie.

„Senzaţiile oferite nu au preţ"

Dacă-şi evaluează bine riscurile, totul e sub control, crede el. „Trebuie să fii pregătit din punct de vedere fizic şi emo¬ţional şi să iei măsuri rapide dacă se întâmplă ceva„, adaugă el. Heliski nu e doar un sport periculos, ci şi costisitor. O oră de senzaţii tari costă în jur de 400-500 de euro.

Echipamentul include un dispozitiv util în caz de avalanşă, care îi ajută pe cei din echipă să-l localizeze pe cel acoperit de zăpadă, o lopată care se demontează şi care se pune în rucsac, utilă pentru a scoate din zăpada o eventuală victimă din echipă şi cască pentru pro¬tecţie. „Senzaţiile oferite nu au preţ. Lucrez la cor¬po¬raţia «multigalactică» să câştig bani şi să mă pot da iarna cât mai des cu snowboardul, să am bani de echi¬pament, iar în coada listei rămân întreţinerea, hainele, mân¬¬¬carea şi alte chestii lu¬¬meşti„, spune Răzvan.

Pasiunea l-a costat pe Răzvan şi sănătatea. În urmă cu patru ani, a sărit de pe o stâncă de opt metri, a căzut pe spate şi a făcut hernie de disc. Doi ani de la