O nouă rundă la Cotroceni, unde Consiliul Suprem de Apărare a Ţării se pare că a intrat în priză. De această dată, tema este spălarea banilor.

Ce se întâmplă cu spălareabanilor? Una dintre cele mai periculoase infracţiuni combătute pe plan mondialeste cea denumită “operaţiunea de spălare a banilor”. îşi are originea îndiverse alte încălcări ale legii. Cum ar fi traficul de fiinţe umane. Oritraficul de droguri. Ori traficul de arme. Sau chiar crimă organizată. Şi, înmod evident, terorismul. Toate aceste categorii de activităţi ilegale suntaducătoare de venituri nefiscalizate. E clar că atunci când eştiproxenet, fie “peşte”, fie şef al unei mari reţele transfrontaliere de exportde carne vie, nu te înscrii, în acest scop, la Registrul Comerţului cu un SRLsau cu o societate pe acţiuni, în care figurează proprietarii şi sediul social.Aceeaşi lipsă de apetenţă pentru vreo formă de înregistrare legală o au şiprotagoniştii celorlalte categorii de infracţiuni. Ca urmare, sumele de bani,uneori colosale, care rezultă din asemenea operaţiuni sunt bani negri. Banii,însă, trebuie reintroduşi în circuit, într-o formă sau alta, pentru că altfelnu sunt folositori. Aici intervine ceea ce este denumită în literatura despecialitate “operaţiunea de spălare a banilor”. Combaterea actului de spălarea banilor, care are loc în interiorul graniţelor unui stat sau estetransfrontalier, conduce implicit la operaţiunea primară de tip infracţional.Mergând pe urmele banilor spălaţi, poate fi identificată acţiunea de crimăorganizată de un tip sau de altul. De aici derivă interesul fiecărei autorităţistatale, dar şi al organismelor internaţionale de a preveni, de a urmări şi dea combate operaţiunile de spălare a banilor. Ce ar putea face CSAT înaceastă privinţă? Una dintre direcţiile posibile de acţiune ar fi, de pildă,identificarea provenienţei sumelor uriaşe de bani care au fost destinatecamp