Depozitele populaţiei în lei abia mai reuşesc să crească chiar şi în termeni anuali, dobânzile tot mai mici plătite de bănci, dar şi percepţia unui risc mai ridicat privind posibile creşteri ale cursului alimentând interesul pentru economisirea în valută.
La sfârşitul lui mai, depozitele populaţiei în lei înregistrau o creştere cu numai 2,2%, în termeni reali (excluzând impactul inflaţiei) faţă de nivelul din mai anul trecut. Ritmul anual a încetinit astfel de la 3,5% în aprilie, sau 11%-12%, cât era în toamna trecută, potrivit datelor BNR. În schimb, depozitele în valută menţin un ritm consistent de creştere, cu 17-18% (pentru sold calculat în euro).
"Economisirea în lei a crescut anul trecut datorită dobânzilor mari bonificate de bănci, în comparaţie cu dobânzile la valută. Diferenţa aceasta nu mai există însă în prezent şi în plus economia merge mai prost, iar presiunile pe curs au revenit astfel că este normal ca depozitele în valută să crească mai repede", spune Nicolaie Alexandru-Chideşciuc, economistul-şef al ING Bank.
Deşi depozitele în lei cresc mai încet, ele păstrează însă ponderea majoritară în cadrul economiilor populaţiei, cu 62%. La sfârşitul lunii mai, populaţia avea depozite în monedă locală de 62 de miliarde de lei (15 mld. euro) şi depozite în valută de echivalentul a 38,4 mld. lei (9,1 mld. euro).
În primăvara trecută băncile se luptau să atragă bani de la clienţi pentru a-şi echilibra bilanţurile, astfel că ajungeau să plătească dobânzi de 15% pe an sau chiar mai mari la lei, respectiv 6%-8% pe an la euro. Odată cu calmarea tensiunilor de pe pieţele financiare, dobânzile au început să scadă, mişcarea fiind mai vizibilă la lei, unde şi nivelurile au fost foarte înalte.
Tendinţa a devenit mult mai evidentă la începutul acestui an, când dobânzile au coborât rapid de pe palierul de două cifre până la 6% pe an sau chiar m
