Europenii au reuşit să-i convingă pe americani în cadrul summit-ului G20 ce a avut loc la Toronto-Canada, că reducerea deficitelor bugetare este vitală pentru ieşirea din criza fiscală. Dar liderii mondiali nu au reuşit însă să ajungă la un acord privind suprataxarea băncilor.

Cei mai importanţi lideri politici s-au reunit duminică pentru a patra oară de când criza financiară izbucnită în Statele Unite a dat peste cap întreaga economie mondială, dar nici această întâlnire nu a adus decizii concrete, ci numai promisiuni, scrie agenţia de presă Thomson Reuters.

Cu privire la reducerea deficitelor bugetare, cel mai fierbinte subiect al summit-ului, liderii celor mai puternice economii din lume au hotărât că fiecare ţară în parte va decide când a venit momentul să ia măsuri în acest sens. Cu alte cuvinte, aceasta este o cale de mijloc între dorinţa Germaniei de tăiere cât mai rapidă a deficitelor şi cea a Statelor Unite de a mai menţine stimulentele economice o perioadă, ca abia după aceea să fie atacat subiectul deficitului. "Viteza şi programul" consolidării fiscale "trebuie construite în funcţie de circumstanţele naţionale, astfel încât să nu afectăm în niciun fel revenirea economică", a avertizat vicepremierul australian Wayne Swan.

Redresarea economică este anemică

Având în vedere că revenirea economică din majoritatea ţărilor dezvoltate este în acest moment destul de lentă, oficialii de la Washington s-au temut că demersurile europenilor de a reduce datoriile şi deficitele ar putea pune în pericol reluarea creşterii economice la nivel mondial. Ideea a fost susţinută de altfel şi de alţi lideri mondiali, printre care şi premierul indian Manmohan Singh.

"Există riscul ca ajustările fiscale sincronizate din câteva economii majore să aibă un impact negativ asupra revenirii economice. Există de asemenea riscul ca eşecul în implementa