Calificarea reprezentativei Ghanei în “sferturile” Cupei Mondiale e considerată de mulţi o surpriză. Nu şi de Petre Gavrilă (59 de ani), tehnician care, între 1991 şi 1995, a antrenat naţionala acestei ţări.

Libertatea:Este o surpriză că naţionala Ghanei a ajuns în “sferturi”?

Petre Gavrilă: Poate părea o surpriză pentru unii, dar ghanezii au nişte calităţi care-i recomandă. Sunt de patru ori câştigători ai Cupei Africii, iar în 2009, cu naţionala Under 20, au obţinut titlul mondial. Mulţi din acei jucători se regăsesc acum în prima reprezentativă.

Care este obiectivul lor la acest Mondial?

Chiar săptămâna trecută am vorbit cu o persoană din stafful lor şi mi-a spus că au ca obiectiv calificarea în semifinale. Dacă ajung acolo, ar fi cea mai mare performanţă obţinută de o ţară africană la o asemenea competiţie, aşa că vor da totul pe teren în jocul cu Uruguay. Selecţia, direct de pe plajă

Cum sunt ghanezii ca fotbalişti?

Sunt talentaţi, dar au unele probleme la organizarea jocului. Punctele lor forte le reprezintă tehnica şi viteza, care se datorează muşchilor alungiţi de la picioa- re, aşa-numita fibră albă.

Aţi avut probleme cu selecţia, în perioada în care aţi activat acolo?

Păi, selecţia o făceam direct de pe plajă. Le place la nebunie să joace fotbal în nisip, iar eu mă duceam direct pe plajă să văd ce puteam alege. Dacă, însă, îi puneam să joace fundaşi, începeau să plângă. Pur şi simplu toţi voiau să fie atacanţi. La naţională am avut jucători valoroşi, ca Abedy Pele, Yeboah sau Kuffour, dar cu mare personalitate. Acum, fotbaliştii ghanezi nu sunt aşa de cunoscuţi şi, poate, din acest motiv au mai mult succes, pentru că pun miză pe forţa grupului.

Odinioară, se pretindeau mai tineri decât sunt...

Eu îi ştiam după fizionomie. Dar nu mai sunt triburile de altădată. În ultimii ani, nu s-au