La summitul G20 de la Toronto, Uniunea Europeana pledeaza in favoarea austeritatii si a controlului politic asupra fluxurilor financiare globale. In cursul zilei de luni ar trebui sa avem o imagine clara a concluziilor reuniunii la virf a „Grupului celor Douazeci" (G20), desfasurata la Toronto. Cel mai probabil, ele vor incerca sa inspire incredere pietelor internationale, iar pentru aceasta este nevoie de enuntarea unor principii asupra carora „cei mari" sa cada de acord. Sarcina este extrem de dificila intrucit in ultimele luni au aparut controverse semnificative intre Statele Unite si principalele tari europene, pe tema reabsorbtiei stimulentelor financiare injectate pe piata spre a combate criza globala. Daca administratia Obama este dispusa sa accepte deficite mai mari pentru a nu compromite recentele tendinte de crestere, europenii tind sa se pronunte pentru masuri de austeritate. Discutata deja in cadrul reuniunii G8 desfasurate la Huntsville (Ontario), problema nu pare a avea o solutie transanta, fiecare parte fiind decisa sa mearga pe propriul drum. Astfel ca, dupa incheierea discutiilor G20, ne putem astepta la o formula de compromis, prin care guvernele sa-si reafirme hotarirea de a combate efectele crizei, insistind insa si asupra disciplinei financiare interne. Economistii discuta, in aceste zile, despre semnificatia acestor diferente aparute in interiorul Nordului prosper, iar unele dintre aceste schimburi de replici par extrem de interesante. Din punct de vedere politic, insa, e greu de crezut ca opinia publica va intelege dilemele teoretice ale guvernantilor: mai degraba, ea va simti nevoia de masuri clare, in care sa creada sau impotriva carora sa se revolte. Daca ne concentram asupra Uniunii Europene, prezenta la summiturile G8 si G20 ca actor institutional in toata puterea cuvintului, observam ca intre membrii ei s-a creat un remarcabil consens in