Veştile proaste venite din România - o nouă deraiere a acordului cu FMI şi riscul politic mărit - au lovit întreaga regiune, iar jucătorii străini au pariat masiv pe deprecierea forintului maghiar, în condiţiile în care posibilitatea de a specula contra leului este limitată de lichiditatea foarte mică a pieţei de la Bucureşti, comentează Lars Christensen, analistul-şef al Danske Bank.
"Înrăutăţirea aversiunii la risc determinată de veştile rele din România a cuprins imediat alte pieţe din Europa Centrală şi de Est cu monede vulnerabile, forintul maghiar fiind vândut cel mai agresiv. Mişcarea a fost naturală, întrucât forintul este probabil cel mai bun proxy pentru leu, iar lichiditatea pe leu este foarte mică", spune Lars Christensen.
Faţă de nivelurile de la jumătatea săptămânii trecute, forintul maghiar a pierdut 1,7%, iar zlotul polonez a avut o depreciere similară. În ciuda volumelor scăzute, care taie interesul jucătorilor străini pentru piaţa de la Bucureşti, leul a suferit o pierdere mai grea, de 2,7%.
Banca Centrală Europeană, care preia independent date de pe piaţa valutară, dar mai târziu decât BNR, a calculat ieri un curs de 4,3405 de lei pentru un euro, cu 5,45 bani sau 1,2% mai mult decât vinerea trecută. BNR a calculat un curs de 4,3257 lei pentru un euro, consemnând astfel un nou maxim istoric. Deprecirea leului a început la sfâr şi tul săptămânii trecute, când piaţa a reacţionat rapid la decizia Curţii Constitu ţionale, care nu a permis tăierea pensiilor cu 15%.
"Depăşirea nivelului de 4,3 lei va fi doar temporară. Pe termen mai lung, e foarte important deficitul bugetar, arată puterea sau slăbiciunea unei economii de a se corecta", spune Lucian Anghel, economistul-şef al BCR. Dealerii de la Bucureşti spun că nu au simţit prezenţa pe piaţă a Băncii Naţionale, deşi anul trecut orice tentativă a pieţei de a duce euro peste 4,3 l
