Secretarul general al ANI, Horia Georgescu, a spus marţi că renunţarea la comisiile de cercetare a averilor lipseşte Agenţia de instrumentul necesar pentru a fi funcţională, în timp ce preşedintele Comisiei pentru drepturile omului, Gyorgy Frunda, a considerat că abia acum ANI are temei constituţional, scrie NewsIn.

Comisiile juridică şi pentru drepturile omului din Senat au decis să nu admită punctul din cererea de reexaminare a noii Legi ANI privind reintroducerea comisiilor de cercetare a averilor, dar au admis că printre cei care trebuie să depună declaraţii trebuie să fie şi candidaţii la funcţii publice, urmând ca decizia finală să fie luată miercuri, prin votul în plenul Senatului, cameră decizională.

"ANI a fost lipsită din nou de un instrument eficient de a verifica averile. În acest moment, ne aflăm în imposibilitatea de a ne îndeplini mandatul şi obligaţiile asumate în raport cu CE", a spus Georgescu. Unii senatori nu au înţeles că Legea nu trebuie folosită pentru ca unii "să-şi rezolve anumite probleme personale", a mai spus el.

Potrivit secretarului general al Agenţiei, în noua formă a Legii ANI ar urma să se piardă un număr de aproximativ 4000 de dosare aflate în lucru pe rolul instituţiei.

De cealaltă parte, Frunda nu este de acord cu această perspectivă. "Susţin cu toată răspunderea că ANI nu a fost slăbită, nu are puteri mai puţine decât a avut, am adus-o în albia constituţională. Am scos puterile jurisdicţionale pe care le-a interzis CCR şi am făcut ceea ce este în definiţia ei: o autoritate administrativă autonomă care, atunci când ajunge la concluzia dobândirii ilegale sau la fraudă sau la evaziune sesizează instanţele competente: fie Parchet, fie DNA, fie ANAF", a spus Frunda.

În opinia senatorului UDMR, declaraţiile de avere şi de interese din legea românească rămân "cele mai largi din toată Europa".

De altfel,