Actul creator nu are nimic mistic, „inspiraţia“ este o „fabulaţie“ , iar scrisul înseamnă meşteşug, spune Ray Loriga. La ediţia din 2010 a Târgului de Carte Bookfest din Capitală a avut loc lansarea romanului „Căzuţi din cer“, de Ray Loriga.

În dialogul purtat la o terasă de lângă Pavilionul Romexpo, dincolo de imaginea consacrată a lui Ray Loriga, aceea de rebel sau „star rock" al literaturii europene, a ieşit la iveală o personalitate ancorată în actualitate, un artist cu temerile şi aşteptările omului obişnuit, un nonconformist îmblânzit de viaţa cotidiană.

Aş vrea să privim puţin înapoi, spre romanul „Eroi". În ultima pagină, citeam despre un adolescent înspăimântat de ce-i va aduce maturitatea. Să facem un exerciţiu de imaginaţie. Ce credeţi că i-a adus, de fapt?

Deşi e bizar, i-a adus tot ceea ce el însuşi îşi imagina că-i va aduce. Mă refer la temerile lui, exprimate în ultimul paragraf. A avut copiii, a avut un eşec în dragoste, a avut succes. I s-a întâmplat viaţa, cum s-ar spune. Privind înapoi, cred că eu ştiam deja ce i se va întâmpla. Poate tocmai de aceea am vrut să păstrez înăuntrul meu imaginea puştiului ideal, ca să-mi aduc aminte că el am fost eu. Probabil că, după atâţia ani, am înţeles că ce încercam să fac atunci a fost să iau o imagine a copilăriei şi să plăsmuiesc un personaj sau pe mine însumi în funcţie de ea.

Ca scriitor, ce descoperiri aţi făcut în cei aproape 20 de ani care au trecut de la apariţia acestui roman?

Sper că am învăţat multe de-a lungul timpului, că am devenit mai curios şi că mi-am îmbunătăţit meşteşugul. Trag nădejde că acum sunt un scriitor mai bun.

Adică?

Scrisul este work in progress. Eu încerc să demitizez actul scrierii. Ştiu că pe mulţi îi surprinde, dar pentru mine scrisul este o slujbă care implică, precum oricare altă slujbă, simţuri şi sensibili