1880: Legea pentru înfiinţarea unei bănci de scompt şi circulaţiune din 29 aprilie este actul de naştere al Băncii Naţionale a României, care avea capital subscris în proporţie de o treime de statul român şi două treimi de particulari şi dreptul exclusiv de a emite bilete la purtător.
În perioada 1880-1888, biletele ipotecare au circulat purtând pe avers un supratipar cu numele Băncii Naţionale, data de 9 sept. 1880 şi semnăturile autorizate ale băncii centrale. Fără să fie o emisiune proprie, biletele ipotecare cu supratipar reprezintă prima bancnotă care poartă însemnele Băncii Naţionale a României.
1881: proclamarea Regatului României.
BNR emite primele bilete de bancă româneşti. Prima bancnotă emisă de Banca Naţională este datată 19 ian. 1881 şi are valoarea nominală de 20 lei, fiind tipărită în atelierele BNR din Bucureşti, folosind clişee şi hârtie cu filigran elaborate la Banca Franţei. În cursul aceluiaşi an au fost fabricate, în aceleaşi condiţii, nominalurile de 100 şi 1.000 lei tipărite în cursul aceluiaşi an. Desenul bancnotelor a fost realizat de Georges Duval, iar gravura clişeelor din cupru de Pierre Dujardin, aceiaşi artişti care au lucrat şi pentru biletele ipotecare.
Bancnotele BNR având caracteristici identice cu cele ale emisiunii din anul 1881 au fost emise până în anul 1895 (bancnota de 20 lei), 1906 (bancnota de 1.000 lei), respectiv 1907 (bancnota de 100 lei). Introducerea în circulaţie a bancnotelor BNR a reprezentat finalul constituirii sistemului monetar românesc, prin adăugarea la structura lui permanentă a semnelor de valoare confecţionate din hârtie, ceea ce a asigurat o cantitate de bani suficientă pentru dezvoltarea economiei tânărului stat român independent.
1884: încep lucrările de construcţie a Palatului BNR din str. Lipscani 25. Proiectată de arhitecţii Joseph Marie Cassien Bernard şi Albert Gall
