Odată cu majorarea TVA de la 19 la 24%, România devine unul dintre statele europene cu cele mai mari taxe pe valoarea adăugată, după Suedia, Danemarca, Norvegia, Ungaria şi Islanda, însă înaintea altor state nordice precum Finlanda, cunoscută pentru nivelul ridicat al taxelor şi impozitelor. La nivel european există însă şi state, aşa-numitele paradisuri fiscale, unde TVA-ul este zero. Un exemplu în acest sens este Andorra.
La nivel european, sistemul de taxare diferă semnificativ de la stat la stat. Cunoscute pentru nivelul ridicat de fiscalitate, ţările scandinave au taxa pe valoarea adăugată peste 20%. Dacă în Norvegia, Suedia şi Danemarca nivelul TVA este de 25%, în Finlanda pragul standard a fost stabilit la 22%.
Un alt recordmen este Ungaria. La fel ca şi România, unde autorităţile au decis majorarea taxei pe valoarea adăugată cu 5% pentru a reduce deficitul bugetar, şi statul vecin de la vest, Ungaria a majaroat taxa în acelaşi ritm, însă de la 20 la 25%. Autorităţile de la Budapesta au acţionat însă mai repede, această măsură făcând parte dintr-un pachet de măsuri de austeritate adoptat anul trecut.
Cele mai mici niveluri ale TVA se găsesc în Elveţia (7,6%), Cipru (15%), Luxemburg (15%), Marea Britanie (17%) şi Spania (18%).
Statele europene care întâmpină probleme economice şi financiare din cauza crizei analizează posibilitatea majorării de taxe şi impozite. Grecia a majorat de două ori taxa pe valoarea adăugată în acest an, iniţial de la 19 la 21%, iar ulterior, cu alte două procente, la 23%.
În ceea ce priveşte impozitul pe profit sau cel pe venitul personal, ţările vestice, mai dezvoltate, au niveluri mai ridicate comparativ cu vecinii din est.
România, cu o cotă unică de 16%, are o fiscalitate mai ridicată decât Bulgaria, unde atât impozitul pe venit, cât şi cel pe profit este de 10%. În Cehia, impozitul pe prof