Unul dintre cei mai reprezentativi scriitori ai generaţiei '80, Constantin Stan, şi-a lansat cel mai recent roman „Gde Buharest", primul volum dintr-o trilogie, anunţată în premieră chiar la lansare.

Evenimentul a avut loc în Sala Oglinzilor de la Uniunea Scriitorilor unde contrar obiceiurilor aproape toată audienţa a cumpărat câte o carte (25 lei, la faţa locului). Probabil că un impuls a adus mini-recitalul la pian al tinere domnişoare Alexandra Tabacu, dar şi scurtele referinţe critice referitoare la proaspăta carte susţinute de Mircea Bîrsilă, Dan Cristea şi Corneliu Ostahie. Sigur, o importanţă specială a avut fragmentul lecturat de actorul Tudorel Filimon, cel care a dezvăluit publicului încă neştiutor, într-o notă comică, câteva elemente din chinuitorul şi lungul drum la care s-a angajat Ivan Mihailovici Saproşkinov, personajul central al romanului, fiul unei rusoaice făcut cu un soldat român.

Şi tot un îndemn a lansat şi criticul Dan Cristea, chiar dacă nu şi-a dorit neapărat acest lucru, atunci când a ţinut să împărtăşească câte puţin din plăcerea lecturării capitolului dedicat votcăi, elixir esenţial în ampla incursiune europeană a lui Ivan Mihailovici, o adevărată „odă pentru votcă", ceea ce în literatura română încă nu s-a pomenit. Toposul crâşmei a fost puţin abordat de autorii români, a punctat Dan Cristea.

„...Fără votcă, bietul de Ivan devine trist, apatic şi-l apucă pustiul, bate crivăţul prin sufleţelul lui, tânjeşte şi se usucă de dor. Şi ce nu a mai aflat tăicuţul lor este că dacă nu se mai bagă votcă, dacă prin complexe, prin crâşme şi ceainării nu mai e strop din agheazma cea de toate zilele, asta nu înseamnă că nu se mai bea. Oh, se bea, se bea mult, mult mai mult, dar cu mai multă înfrigurare şi uneori în foarte mare silă! De ce să nu bei cu bucurie dacă tot e să bei, să ţi se aline şi ţie inimioara şi viaţa, oftând de p