Comisia Europeană foloseşte miercuri, 30 iunie, inedita procedură a cooperării sporite între statele Uniunii, pentru a concretiza un proiect blocat de mult timp, cel al brevetului european, transmite corespondentul RFI la Bruxelles, Mihaela Gherghişan.

Comisia Europeană foloseşte miercuri, 30 iunie, inedita procedură a cooperării sporite între statele Uniunii, pentru a concretiza un proiect blocat de mult timp, cel al brevetului european, transmite corespondentul RFI la Bruxelles, Mihaela Gherghişan (audio).

Costul depunerii unui brevet este mai ridicat în prezent în Europa, decât în alte părţi ale lumii, întrucât el trebuie, printre altele, tradus în fiecare stat membru în care este depus.

După ani de negocieri sterile, Comisia Europeană încearcă din nou, poate cu mai mult succes, să simplifice această procedură, prin reducerea numărului de traduceri indispensabile la trei limbi: franceză, engleză şi italiană.

Iniţiativa îi aparţine comisarului european al Pieţelor Financiare, Michel Barnier, care şi-a văzut într-o primă etapă proiectul blocat de Spania, care a cerut ca spaniola să fie a patra limbă obligatorie.

Barnier a refuzat şi a ales să retragă acum două luni acest proiect din discuţie, pentru a-l resupune neschimbat atenţiei doar capitalelor europene interesate de acest subiect.

Dacă acestea depăşesc numărul de nouă, brevetul european devine un proiect comunitar, prin aşa-numita procedură a cooperării sporite. Aceasta permite unui grup de minim nouă ţări să lanseze un proiect fără a aştepta consimţământul restului statelor.

Cooperarea sporită există în Tratatul European de mulţi ani, dar nu a fost folosită decât de curând, în cazul divorţului european, adoptat acum două săptămâni, având România şi Franţa ca ţări pioniere.

Brevetul european ar putea deveni astfel al doilea subiect al cooperării sporite, iar a