Ar fi „tehnocratul" perfect: incoruptibilă, insensibilă la jocurile de glezne şi de interese, deloc impresionată de firmele cu patroni cotizanţi la campaniile electorale.

Inundaţiile de pe Dunăre ne-a găsit, ca şi în 2006, nepregătiţi. Însă asta nu mai e - nu-i aşa? - o noutate. Ne-am obişnuit deja ca orice calamitate - mare sau mică, de iarnă sau de vară, previzibilă sau nu - să descopere autorităţile în stare de meditaţie, cu ochii pierduţi în zare şi cu gândul la orice altceva decât la evenimentele de tip „news allert".

CITEŞTE ŞI:

Pericol de inundaţie ! Digul de la Cosmeşti nu a fost terminat

VIDEO-Situaţia este tragică din cauza inundaţiilor, Armata pune la dispoziţie sistemele sale de comunicare

VIDEO: Cod roşu de inundaţii în judeţul Galaţi, pe Siret şi Prut, prelungit până joi

De aceea nu atât apatia de acum mă frământă, cât faptul că starea de „dolce far niente" a devenit starea naturală a autorităţilor. Am şi un exemplu relevat. Bătrânul fluviu a izbucnit zilele astea dincolo de matcă exact prin aceleaşi locuri prin care a „sărit pârleazul" şi în urmă cu patru ani. Puncte vulnerabile au fost, puncte vulnerabile au rămas!

Mă întreb şi eu, ca tot omul, de ce nu s-a făcut nimic pentru ca digurile să fie întărite? Am avut patru ani pentru asta. Degeaba. La Cosmeşti, s-au cheltuit două milioane de euro pentru un dig. Dar care n-a fost terminat. Lucrările s-au abandonat în 2008, pentru că între două instituţii ale statului nu s-a putut ajunge la un acord privind statul juridic al unui teren. Astfel, un dig de 10 kilometri lungime are o gaură de 300 de metri, care îl face inutil!

Bani s-au cheltuit şi cu alte diguri. Mulţi! Dar nu se vede că s-ar fi făcut ceva. Digurile par ca de mămăligă. Se înmoaie unul după altul. Păcat că pe Dunăre nu curge lapte! Că, în combinaţie cu digurile mămăligoase, am fi rezo