De la începutul crizei, Comisia Europeană a întreprins, în cadrul Eurobarometrului, o serie de anchete „flash" (cu o metodologie care permite culegerea rapidă a datelor şi o prelucrare mai rapidă a acestora, comparativ cu ritmul tradiţional) menite să monitorizeze impactul social al crizei. Recent au fost publicate rezultatele celui de-al patrulea val, ale cărui interviuri au fost realizate între 18 şi 22 mai. Pentru noi, perioada are o semnificaţie deosebită, pentru că surprinde starea de spirit dominantă după anunţarea de către preşedintele Băsescu, pe 6 mai, a deja celebrelor „măsuri de austeritate".
La nivelul Europei, starea de spirit generală este, cum era de aşteptat, pesimistă, dar fără evoluţii semnificative faţă de precedentele valuri ale cercetării (primul, în iulie 2009). Majoritatea cetăţenilor UE consideră că sărăcia este răspândită în ţara lor (31% din respondenţi apreciază că 30% din populaţie trăiesc în sărăcie, iar 30% estimează proporţia respectivă la 20%). În privinţa aşteptărilor, gradul de pesimism a crescut: dacă în martie proporţia celor care se aşteptau ca în următorul an situaţia financiară a gospodăriei lor să se înrăutăţească era de 23%, acum a crescut la 28%.
Dacă la nivelul opiniei publice europene putem vorbi despre un pesimism moderat, odată ajunşi la cifrele înscrise în dreptul României constatăm că percepţia publică devine de-a dreptul apocaliptică. Dacă, aşa cum am arătat, 30% din europeni apreciază că cel puţin unul din trei concetăţeni este sărac, în România proporţia respectivă este 69%. Ne urmează Bulgaria (62%), Ungaria (59%) şi Grecia (50%). Am văzut multe rapoarte ale Eurobarometrului, dar nu-mi amintesc să fi întâlnit până acum diferenţe atât de mari între valorile maxime şi cele minime ale unui indicator (proporţiile de la polul opus fiind 3% în Danemarca şi 8% în Suedia şi Luxemburg). Asta înseamnă că, cel p
