Ce e cu algele astea care vin la mal? De unde or apărea? S-a îngustat plaja faţă de anul trecut sau doar mi se pare? Cît de poluată o fi apa mării? Şi – or mai fi peşti în Marea Neagră? Puţini sînt cei care nu şi-au pus – măcar o dată – cel puţin una dintre aceste întrebări atunci cînd au ajuns în vacanţă la mare. Cum pentru unii vacanţa mare a şi venit, cred că merită să vorbim puţin despre toate aceste fenomene şi despre cauzele lor. Cît de sănătoasă este Marea Neagră?

Acum aproape două decenii, Marea Neagră risca să devină a doua „mare moartă“. Volumele uriaşe de poluanţi aduse de fluvii, mizeriile aruncate în apele mării din oraşele de pe ţărmuri, pescuitul industrial excesiv loviseră grav sănătatea Mării Negre. Cireaşa de pe tort era o mică meduză adusă aici din întîmplare de către vapoare, dinspre mările Orientului. Mica meduză, pe numele său ştiinţific Mnemiopsis Leydyi, găsea aici un mediu în care nu exista nici un inamic natural şi în care îşi găsea din belşug hrana – ouăle şi puietul de peşti. Mica meduză urma să se dezvolte aici exploziv – la jumătatea anilor ’90 calculele vorbind că greutatea totală a acestor meduze în Marea Neagră ar fi ajuns deja la ordinul milioanelor de tone. Ca rezultat al tuturor acestor nenorociri cauzate de om, ecosistemele şi aşa foarte fragile ale Mării Negre fuseseră aproape neantizate. Numeroase specii de peşti dispăruseră, cîmpiile aproape nesfîrşite de alge – adevărate creşe pentru animalele marine – se transformaseră în deşerturi. Totul se mişca cu toată viteza spre dezastrul final. Din fericire însă, la aproape două decenii de la acel moment, situaţia s-a schimbat. Chiar dacă nu este roză, măcar starea Mării Negre nu mai este atît de albastră. Cum de a evitat ecosistemul Mării Negre distrugerea finală?

Efortul ţărilor riverane de a salva Marea Neagră a dus, acum 18 ani, la semnarea Convenţiei de la Bucureş