Pactul de la Varsovia a fost o alianta a tarilor socialiste cu scopul direct de a se opune influentei NATO, mai ales dupa remilitarizarea Germaniei de Vest, perceputa ca o amenintare la adresa influentei sovietice.

Pactul insa a fost folosit in special pentru a servi intereselor URSS si, in 1988, Gorbaciov, ca urmare a masurilor de liberalizare, renunta la controlul asupra aliantei, aceasta urmand sa fie in final dizolvata de tarile membre pe 1 iulie 1991.

In mod oficial, Pactul de la Varsovia urma sa fie o metoda de aparare impotriva tarilor NATO in cazul unui razboi, dar a fost folosit de Uniunea Sovietica si ca o metoda de a tine in frau regimurile comuniste est-europene.

Un exemplu este cel al revolutiei ungare din 1956 cand sute de mii de oameni au iesit in strada pentru a protesta fata de regimul bolsevic.

Trupele Pactului de la Varsovia intra in Ungaria si "pacifica" demonstrantii lasand in urma lor cativa mii de morti si zeci de mii de raniti dupa un conflict ce a durat aproape doua saptamani. Imre Nagy conducatorul guvernului este capturat si dupa un proces scurt este executat.

Aceasta acalmie nu a durat foarte mult. In 1968, dupa adoptarea unor masuri ce reformau regimul comunist din Cehoslovacia, trupele tratatului de la Varsovia au actionat din nou.

De data aceasta se putea observa deja o disensiune tot mai puternica intre membrii aliantei, Albania retragandu-se formal dupa ce a renuntat sa mai sustina pactul din 1961 si in mod particular Romania care, prin intermediul lui Ceausescu a criticat in termeni foarte duri invazia Cehoslovaciei.

Tarile est-europene actionau ca o bariera in favoarea URSS, pe teritoriul Germaniei de Est, Poloniei si Cehoslovaciei fiind cantonate grupul de armate nord si centru care ar fi purtat greul unei eventuale confruntari cu fortele nord- atla