Este scenograful Ansamblului folcloric Doina Gorjului, dar şi un pictor apreciat, pentru că a fost ucenicul lui Iosif Keber, unul dintre cei mai mari pictori români, de la care a învăţat foarte multe.
Nu a vrut să plece din Târgu-Jiu, cu toate că, după Revoluţie a avut posibilitatea să se stabiliească în Germania, având originea în această ţară. Bunicii săi au venit în Transilvania şi au rămas să trăiască în România. „Carol I a adus meseriaşi din Germania pentru dezvoltarea ţării. Târgu-Jiu înseamnă oraşul pe care îl iubesc şi cu care mă cert atunci când nu-mi place ceva. Puteam foarte lejer să mă mut în Germania, dar, atunci când ascult baladele lui Ciprian Porumbescu şi poeziile lui Eminescu, mă pătrunde un sentiment adânc. Nu pot să trăiesc în altă parte. Nu m-am putut despărţi de prieteni“, ne povesteşte scenograful. A absolvit Liceul Tudor Vladimirescu, cea mai prestigioasă unitatea de învăţământ din Gorj, după care a urmat un curs de specializare în domeniul artei decorative şi a efectuat practica pe litoral, unde a lucrat la decorarea unităţilor comerciale. A lucrat apoi ca decorator la Cooperaţia de Consum şi al trustului de alimentaţie publică. Timp de peste 20 de ani a făcut decoraţiuni pentru restaurante şi cofetării. În anul 2005 s-a angajat la Ansamblul Doina Gorjului, la solicitarea fostului director, regretatul Liviu Dafinescu. „Am adus scenografia în folclor, pentru că Doina Gorjului nu avea senograf. Am realizat cea mai mare pictură din viaţa mea, un peisaj scenic din zona Rânca, de 200 metri pătraţi, pictat manual, şi un altul de dimensiuni mari cu elemente folclorice“.
«Duşmanul binelui este şi mai binele»
Dar cel mai mult a avut de învăţat de la pictorul Iosif Keber, care i-a fost ca un părinte. „Iosif Keber a fost tutorele tatalui meu, iar între ei a fost o prietenie mare. Am lucrat pentru Iosif Keber la foarte din elementele dec
