Radioul francez şi-a pierdut simţul umorului. Săptămîna trecută, Stéphane Guillon şi Didier Porte, doi realizatori de emisiuni satirice de la France Inter, şi-au luat rămas bun de la cei aproximativ două milioane de ascultători ai rubricilor satirice. Din cîte se pare, comentariile acide, uneori maliţioase i-au mîniat pe reprezentanţii Guvernului şi pe preşedintele Sarkozy. Preşedintele Radio France, Jean-Luc Hees, a anunţat că nu va prelungi contractele cu Stéphane Guillon şi Didier Porte pentru noua grilă (din toamnă) şi că rubrica umoristică difuzată cu cinci minute înaintea ştirilor de la ora 8 dimineaţa va fi eliminată cu totul din program. Rubrica de umor ar fi oricum inutilă în programul matinal, destinat informaţiei – a explicat Hees.

Cenzură? La un post public de radio? În Franţa? În ţara lui Coluche (dar şi a lui Nicolas Sarkozy), această înlăturare brutală a umorului din viaţa publică nu putea trece nesancţionată. Scandalizaţi de decizia postului de radio, ascultătorii, societatea civilă şi partidele de opoziţie au cerut explicaţii. „Dacă umorul se transformă în insultă, eu unul nu pot să-l mai tolerez; nici pentru ceilalţi, nici pentru mine“ – a spus Hees într-un interviu acordat ziarului Le Monde. „Umorul nu trebuie confiscat de mici tirani. Nu am luat această decizie pentru că s-ar fi exercitat presiuni politice, ci deoarece cred în respectarea unor standarde minimale în ceea ce priveşte educaţia şi serviciul public oferite de radio“ – a precizat el, adăugînd că nici preşedintele Sarkozy, nici staff-ul său n-au intervenit în vreun fel în această decizie. „Consider că acest gen de umor e un eşec. El a demonstrat o mare mizerie intelectuală cu care nu mă pot obişnui.“ Cum ar veni, bancurile celor doi ar fi de prost-gust, ceea ce ar fi inacceptabil pentru un serviciu public a cărui misiune e tocmai să educe, să informeze, să trezească spiritul.