* procesele pentru hotelul "Pescăruş" durează de 15 ani

* în tot acest timp nici măcar nu l-a păzit cineva, iar vagabonzii au început să-l atace mai mult decât până acum * instalaţia electrică, parchetul, instalaţiile sanitare au dispărut de mult * de câteva săptămâni însă au început să-şi facă acolo cuib homeless-ii * hotelul a fost lăsat prin testament Parohiei romano-catolice, dar moştenitoarea suferea de zeci de ani de demenţă * Parohia vrea retrocedarea în natură, deşi Legea 10/2001 spune că bunurile aflate în proprietate privată nu se retrocedează, moştenitorul primind acţiuni în fondul Proprietatea

Hotelul Pescăruş, o adevărată bijuterie arhitecturală, clădire de referinţă pentru Brăila, nu se bucură de atenţia nimănui. De 15 ani parcă un blestem pluteşte asupra clădirii. Hotelul este revendicat de fostul proprietar, de actualul proprietar şi de un eventual viitor proprietar, moştenitor al fostului prim proprietar. Singura certitudine este starea fizică a clădirii, care arată jalnic şi din care, din când în când, cad cărămizi. Până acum o lună uşa hotelului era închisă cu un lacăt, geamurile uşii de la intrare erau întregi. Acum însă, uşa este deschisă, iar o incursiune înăuntru demonstrează că deja clădirea a intrat în vizorul "mâncătorilor de case", iar indiferenţa autorităţilor şi a celor ce se luptă în instanţe pentru ea va duce la dispariţia ei. Clădirea, evaluată în 1995 la peste 170.000 de lei şi în 2001 la şase miliarde de lei, face parte din lista imobilelor de patrimoniu de interes local.

Resturile de mâncare tronau pe saltelele murdare O bijuterie lăsată în mizerie

Intrarea cândva somptuoasă a hotelului este astăzi dominată de o grămadă de sticle de vin, semn al trecerii vagabonzilor pe acolo. Scara interioară, deşi de lemn, nu pare a fi foarte deteriorată, iar la încercarea de a o folosi pentru a ajunge la etajul unu nu a dat