Revista Business Construct a vrut să verifice un mit propagat în mintea bucureştenilor: în Pipera se trăieşte prost! Între străzile strâmte de pământ şi proiectele de vile cu circuit închis, care te duc cu gândul la suburbiile marilor oraşe europene, adevărul este, ca de obicei, la mijloc.

Acces dificil, străzi neasfaltate, fără canalizare, prăfuite şi un amalgam de construcţii noi împletite cu vechile case ale ţăranilor, români sau aromâni, care trăiesc de zeci de ani la marginea de nord a Capitalei - cam aşa ar putea suna o descriere a zonei Pipera, situată undeva între Bucureşti şi şoseaua de centură a Capitalei, aparţinând localităţii Voluntari.

"Companiile fug cât văd cu ochii când aud de Pipera" - "de ce ţi-ai cumpăra casă acolo?", tind să spună în această perioadă inclusiv consultanţii imobiliari, după ce în urmă cu patru-cinci ani zona era "vedeta" domeniului imobiliar.

Drumul din Bucureşti către această zonă din oraş nu este uşor. Trecând de podul peste calea ferată, ne-am împotmolit într-o coloană de maşini pe o singură bandă a şoselei Pipera-Tunari.

Şoferul unui Porsche nu a mai avut răbdare şi a întors pe linie continuă înspre oraş, dar de partea cealaltă a podului coloana era la fel de lungă, până în bulevardul Barbu Văcărescu.

După o aşteptare de mai puţin de 15 minute am reuşit să trecem de obstacolul creat - un accident semigrav pentru care circulaţia era blocată şi am intrat la întâmplare pe străduţe pentru a vedea cum trăiesc oamenii în Pipera.

Primul popas a fost pe strada Erou Ghiţă Constantin, unde pe o stradă care nu văzuse niciodată asfaltul se vedea o casă mare cu două etaje, finalizată recent, în curtea căreia doi bărbaţi şi un copil stăteau de vorbă.

Cum este pe strada asta fără asfalt? "O să vină şi cu asfaltul, canalizarea şi apa lor, că acum ne-am racordat singuri la conducta asta din stradă,