Valoarea adăugată este taxată, în România, din anul 1993. La început cu 18%, apoi (din 1998) cu 22%, iar mai târziu – până ieri! – cu 19%. De astăzi, noua Taxă pe Valoarea Adăugată (TVA) este de 24% şi nimeni nu ne poate spune până când vom rămâne la acest nivel.
Un maxim istoric, după cum putem observa, şi unul dintre cele mai ridicate niveluri din Uniunea Europeană (cel mai ridicat nivel din UE este de 25% şi se aplică doar în Ungaria şi în Suedia).
Subiecte de discutie in FORUM
1. Guvernul a decis majorarea TVA-ului, la 24%!
2. Deprecierea leului: ce ar trebui să facă executivul pentru a nu se prăbuși moneda?
3. Ce trebuia să facă Guvernul: să micșoreze aparatul bugetar sau fondul de salarii?
4. Trebuia micșorat fondul de pensii sau majorat TVA-ul?
Valoarea adăugată apare atunci când un produs este vândut (respectiv un serviciu este prestat), deci şi TVA este colectată atunci când are loc consumul. De aceea, volumul colectărilor din TVA la bugetul de stat este „barometrul" care ne arată în ce proporţie a crescut sau a scăzut consumul dintr-o ţară. Şi, după cum reiese din ultimele raportări, colectările din TVA au scăzut în România cu 7,8% în primele cinci luni din acest an, faţă de aceeaşi perioadă din 2009.
Mai citeşte:
Statul cheltuieşte banul public în dezmăţ! FOTO
Ca sumă colectată, cea din TVA se numără printre cele mai mari (de ordinul zecilor de miliarde de lei pe lună), iar ca efort de colectare, acesta este minim pentru Fisc. De cealaltă parte, la nivelul plătitorului (consumatorul final de bunuri şi servicii), această taxă este practic imperceptibilă - de fiecare dată când cumpărăm ceva plătim, automat, şi TVA fără vreun efort birocratic. Din aceste motive, TVA este cea mai comodă taxă, atât pentru stat, ca încasator, cât şi pentru consumatori, ca plătitori. Dar un nivel prea ridicat al taxei îi
