În urmă cu circa doi ani Irlanda era nevoită să adopte măsuri de austeritate similare celor anunţate în prezent de alte state europene, măsuri menite să readucă economiile în direcţia cea bună. Statul irlandez este însă departe de obiectiv şi nu întrezăreşte luminiţa de la capătul tunelului.
Statele europene care îşi concentrează acum atenţia asupra măsurilor de austeritate pentru a-şi ţine în frâu deficitele bugetare record calcă pe urmele Irlandei. Deşi a luat măsuri dure, statul care acum câţiva ani avansa cu paşi rapizi se luptă în continuare cu problemele. Semnele că situaţia se va schimba radical în bine în viitorul apropiat întârzie să apară, scrie The New York Times.
În urmă cu circa doi ani, un colaps economic a forţat Irlanda să reducă cheltuielile publice, să majoreze taxele, aceleaşi măsuri de austeritate pe care statele cu cele mai avansate economii, dar şi România se văd acum nevoite să le adopte, constrânse de pieţele financiare.
Politicienii irlandezi au majorat taxele, au redus salariile pentru asistente medicale, profesori şi alţi angajaţi din sectorul public cu până la 20%. Circa 30 mld. euro au fost injectaţi în băncile "zombie", cum este cazul Anglo Irish, care a fost naţionalizată după ce creditorul a acordat credite pe bandă rulantă dezvoltatorilor imobiliari fără a analiza situaţia acestora.
După ce în 2006 şi 2007 anunţase excedent bugetar, în 2009 deficitul bugetar a ajuns în 2009 la 14,3% din PIB. Ce e mai rău este că situaţia continuă să se deterioreze. Guvernatorul băncii centrale estimează că economia va reveni cu o creştere de 3% în 2012.
"Când situaţia noastră economică s-a prăbuşit sub propria-i greutate, primul lucru de care a trebuit să ne asigurăm este că investitorii internaţionali rămân încrezători în Irlanda, pentru ca noi să putem să ne împrumutăm în continuare", a spus Alan Barrett, economist-şef
