România e iarăşi sub efectul devastator al unei catastrofe anunţate: inundaţiile. Meteorologii şi hidrologii au tot colorat cu galben, cu portocaliu, cu roşu harta ţării. Chioare şi surde, Guvernul şi autorităţile locale nu au luat în seamă avertizările, nu au declanşat imediat starea de alertă. Abia acum câteva zile, Boc şi-a convocat prefecţii la o videoconferinţă, dar chiar şi atunci, aerian şi rupt de realitate, a ameninţat un prefect că-l dă afară deoarece, din cauza unei conexiuni telefonice greşite, îl auzea preocupat de salvarea oamenilor şi animalelor, nu de teoriile finanţiste ale lui Vlădescu.
S-a ajuns unde s-a ajuns. Populaţia a fost alarmată şi evacuată de către prefecturi şi primării prea târziu. Peste 20 de înecaţi. Un oraş, Dorohoi, ca şi nenumărate comune şi ogoare - devastate. Drumuri şi căi ferate distruse. Surpriză? Nu. Toate sunt zone dintr-o hartă de risc întocmită de Apele Române, care include 300.000 de gospodării, 10.000 de poduri şi podeţe, cursuri de apă şi 1 milion de hectare de teren agricol vulnerabile. Şi unde nu s-a făcut mai nimic. Nu s-au regularizat cursuri, nu s-au curăţat albii, nu s-au făcut diguri. Fondurile, câte au fost, s-au dus pe studii de fezabilitate şi pe lucrări superficiale.
Premierul Boc s-a încumetat să viziteze “morga” care a devenit Dorohoiul. A fost primit cu huiduieli. Ministrul dezvoltării, Elena Udrea, “prinsă” cu o expoziţie de la Hong Kong, n-a mai apărut, graţioasă şi în balerini. Nici Băsescu, să plângă pe umărul bătrânelor disperate. Boc le-a promis locuitorilor ajutoare de înmormântare. Şi, ca şi premierii precedenţi, sprijin, eventual de la UE. La vorbe, nu-i întrec nici puhoaiele.
