Cea mai mare organizaţie neguvernamentală de pe mapamond, Alianţa Cooperatistă Internaţională (ACI), reuneşte 220 de organizaţii naţionale din 84 de ţări, avand peste 800 milioane de membri. ACI a luat fiinţă în anul 1895, printre membrii săi fondatori numărându-se şi Cooperaţia din România. Cele şapte principii care stau la baza cooperativismului îşi extrag seva din experienţa şi tradiţiile pionierilor de la Rochdale (Marea Britanie), care, în anul 1844, au pus bazele primei cooperative din lume, perceputa ca adevărata „şcoala a democraţiei”.

G.J. Holyoake, unul dintre marii istorici cooperatori ai secolului al XIX-lea, spunea: „Cooperaţia s-a dezvoltat încet, dar a ajuns departe. Pornind, la început, în mers de broască ţestoasă, a traversat Anglia, trecând apoi şi în Franţa, Germania, ajungând chiar şi în stepele îngheţate ale Rusiei. Ca şi un bun cronometru, cooperaţia nu este afectată de climă, ea funcţionează bine oriunde”. Ideea sărbătorii, cât şi aceea a adoptării unui drapel cooperatist, au o vechime de peste o sută de ani. Ambele propuneri au fost avansate cu prilejul celui de-al doilea Congres al ACI de la Paris, în anul 1896, de către cooperatorul francez Charles Robert.

Culorile curcubeului, simbol al cooperativismului

Ziua Internaţională a Cooperaţiei, sărbătorită pentru prima oară în 1923, peste un an, avea sa se mandreasca si cu steagul în culorile curcubeului, simbol al cooperativismului. Peste decenii, Adunarea Generală ONU a adoptat o rezoluţie prin care se declara prima sâmbătă a lunii iulie din 1995 „Ziua Internaţională a Cooperativelor”, marcând astfel 100 de ani de la înfiinţarea Alianţei Cooperatiste Internaţionale. Doi ani mai târziu, Adunarea Generală ONU a adoptat o nouă rezoluţie prin care manifestarea respectivă era inclusă în calendarul permanent de acţiuni internaţionale al Organizaţiei Naţiunilor Unite. Acea