Hotelul Sheraton din New York nu seamănă cu cel de la Rio, de exemplu. Camerele sunt mici şi nu e plin de oameni de afaceri, ci de copii veniţi în excursie în The Big Apple. Foarte gălăgioşi. Aşa că, din a doua noapte, ne mutăm cu bagaje la Ioana - prietena noastră top-model, care stă în East Village. Contra unui bacşiş aşteptat şi primit, şoferul de taxi mi-a povestit despre Manhattan şi mi-a indicat barurile unde pot vedea meciurile din Africa de Sud. Ce folos dacă România nu e în turneul final...
New York-ul e făcut pentru plimbări lungi şi încălţări comode. Sunt atâtea lucruri pe care le ştii de prin filme încât îţi faci liste de câteva pagini cu ce ai vrea să vezi şi să vizitezi. Mi-am făcut şi eu. Încă n-am ajuns nici la jumătate, după două săptămâni. Şi asta, deoarece fiecare atracţie te fură numai pentru ea şi ajungi să petreci într-un loc mai mult decât ai stabilit iniţial. Ce am văzut până acum? Muzeul de istorie naturală - o zi întreagă, Central Park, unde am mâncat cocoţat pe o stâncă pe malul lacului, Muzeul de artă modernă, unde n-am făcut poze pentru că nu era voie, China Town, unde m-am pierdut printre magazinele de remedii naturiste, parcă mai multe decât în Hong Kong şi unde era să sar peste Little Italy care a ajuns mai puţin decât o stradă, pentru că fraţii chinezi muşcă din teritoriul italienilor. Cam atât, în mare. În rest, m-am plimbat şi am mâncat. Au mai fost Brooklyn Bridge, toate magazinele mari de pe Fifth Avenue, Tiffany's, unde am intrat la insistenţele prietenei mele (degeaba - la banii mei), Times Square, Washington Square, Greenwich Village, celebrul metrou newyorkez, Madison Avenue, magazine de computere, taxiuri, multe taxiuri, autobuze, prieteni dragi şi multe restaurante. Sună cunoscut? Ei bine, în sfârşit, pentru mine chiar este.
Şi să nu sar peste mâncare aşa rapid. Am bifat o listă de restaurante
