Absolvenţii doljeni de clasa a XII-a au considerat examenul la disciplina obligatorie a profilului din cadrul bacalaureatului - la matematică sau istorie - extrem de dificil. Dacă, la limba şi literatura română, 11 candidaţi doljeni au fost scoşi din sălile de examen, fiind prinşi cu fiţuici sau hands free, ieri doar unul a fost eliminat.

Dacă după prima probă scrisă din cadrul examenului de bacalaureat, cea la limba şi literatura română, susţinută pe 28 iunie, absolvenţii de clasa a XII-a au ieşit din sălile de examen încrezători că vor trece cu bine de examenul maturităţii, ieri, după testarea la disciplina obligatorie a profilului, dezamăgirea a fost mare. Majoritatea candidaţilor s-au declarat uimiţi de dificultatea subiectelor de examen la matematică şi istorie, mulţi dintre ei mărturisind că vor fi mulţumiţi dacă vor obţine o notă de trecere.

Din acest an, istoria a devenit disciplină obligatorie de bacalaureat pentru elevii de liceu care au urmat secţii umaniste. Istoria românilor s-a dovedit o piatră de încercare grea pentru absolvenţii de clasa a XII-a, care au susţinut ieri examenul de bacalaureat. La punctul întâi au avut de răspuns la şapte întrebări pe baza a două fragmente din texte istorice despre Paşoptism şi Proclamaţia de la Islaz, respectiv abdicarea lui Alexandru Ioan Cuza. La subiectul doi au existat, de asemenea, şapte cerinţe formulate pe baza a două texte despre politică fascistă - fascismul în Italia lui Mussolini şi democraţia în Europa secolului XX. Punctul trei, considerat cel mai dificil, a fost un subiect de analiză, elevii primind cerinţă scrierea unui eseu de aproximativ două pagini despre „Diplomaţie şi conflict în Evul Mediu şi la începuturile modernităţii în spaţiul românesc“, având în vedere: menţionarea a două instituţii centrale înfiinţate în spaţiul românesc în Evul Mediu; prezentarea unei acţiuni diplomati