Povestea lui Gheorghe Ursu e destul de bine cunoscută. Poate nu pentru generaţiile născute după 1990, dar pe cei care au trăit chiar şi un pic anii de dinaine, iar apoi au mai avut curiozitatea să răsfoiască nişte cărţi, ea se ştie.
Deloc împăcat cu orânduirea socialistă, Ursu ţinea un jurnal pe care o colegă de serviciu l-a livrat Securităţii în 1984. Anchetat, arestat un an mai târziu pentru că deţinea valută, dizidentul a fost bătut până a murit de doi dintre colegii săi de celulă, Marian Clită şi Gheorghe Radu. Cei doi au fost condamnaţi, iar între timp Clită a devenit celebru şi în Danemarca şi Suedia, după ce ar fi ucis o stewardesă.
Guvernul Emil Boc a decis joi după-amiază să plafoneze despăgubirile pe care foştii condamnaţi politic ar urma să le primească la 10.000 de euro, dacă aceştia mai sunt în viaţă, respectiv 5.000 de euro pentru urmaşii direcţi ai acestora.
Peste timp, Boc ar trebui să-i mulţumească lui Clită: l-a “curăţat” pe Ursu şi astfel, Guvernul economiseşte 5.000 de euro la buget. Unde mai pui că dizidentul fusese încadrat pentru o faptă civilă, deci fiul acestuia s-ar putea să nu vadă nici aceşti bani. Noroc cu Băsescu care a condamnat comunismul. În fond, să dai din gură nu te costă nimic. Mai ales dacă ai înfruntat comunismul din fotoliu, de la Anvers, sau ai fost tânăr activist de partid. Mic de tot. Dacă ai fost.
Povestea lui Gheorghe Ursu e destul de bine cunoscută. Poate nu pentru generaţiile născute după 1990, dar pe cei care au trăit chiar şi un pic anii de dinaine, iar apoi au mai avut curiozitatea să răsfoiască nişte cărţi, ea se ştie.
Deloc împăcat cu orânduirea socialistă, Ursu ţinea un jurnal pe care o colegă de serviciu l-a livrat Securităţii în 1984. Anchetat, arestat un an mai târziu pentru că deţinea valută, dizidentul a fost bătut până a murit de doi dintre colegii săi de celulă, Marian Clită şi
