Severitatea poate naşte copii labili psihic, iar o atitudine hiperprotectivă inhibă personalitatea. Echilibrul celor mici vine din sănătatea psihică a părinţilor. Sursa: Shutterstock
Din dorinţa de a fi permanent în graţiile celui mic ori din convingerea oarbă că îl fac om prin severitate, părinţii ajung uneori să adopte comportamente extreme. Inhibă astfel dezvoltarea copiilor, îi timorează şi-i menţin într-o eternă vulnerabilitate.
Răsfăţul excesiv, hiperprotecţia, autoritatea exagerată, a gresivitatea ori atitudinea rece faţă de cel mic sunt comportamente nocive şi traumatizante. Ele sunt adoptate de părinţi pe care psihologii îi numesc frustraţi, anxioşi şi foarte puţin pregătiţi pentru rolul pe care şi l-au asumat.
Legaţi de fusta mamei
O mamă sau un tată hiperprotectiv îl va face pe copil dependent de părinţi. "În loc să-l înveţe să mănânce singur, îi va da în gură şi va face totul în locul lui. Acest copil va deveni un adult care nu-şi va asuma responsabilităţi, va aştepta să i se ofere totul şi va crede că aşa este normal", explică psihologul Gina Bălan.
Această atitudine, precizează psihologul, ştirbeşte personalitatea copilului. El nu va şti să se descurce în situaţii noi, se va acomoda greu la schimbări sau noi etape din viaţă, precum intrarea la grădiniţă ori la şcoală, mutarea într-o altă casă.
Părinţi fără stimă de sine
La celălalt pol, educaţia bazată pe autoritate extremă, agresivitate şi răceală dau copilăriei valenţe şi mai triste. "Copiii crescuţi astfel sunt anxioşi, introvertiţi, labili psihic, au o viaţă socială restrânsă şi pot manifesta comportamente extreme: delincvenţă violenţă, suicid", arată Gina Bălan. Micuţii care trăiesc alături de părinţi ce se feresc să le arate afecţiune vor deveni introvertiţi, depresivi şi cu expresivitate emoţională slab dezvoltată, l
