Preşedinţia belgiană debutează joi, 1 iulie, în plină instabilitate politică naţională, în urma alegerilor din 13 iunie, câştigate de partizanii separării Belgiei. Un Guvern de tranziţie condus de creştin-democratul flamandYves Leterme va asigura această preşedinţie până în 12 octombrie, când o nouă coaliţie de guvernare va fi formată, transmite corespondentul RFI la Bruxelles, Mihaela Gherghişan.

Preşedinţia belgiană debutează joi, 1 iulie, în plină instabilitate politică naţională, în urma alegerilor din 13 iunie, câştigate de partizanii separării Belgiei. Un Guvern de tranziţie condus de creştin-democratul flamandYves Leterme va asigura această preşedinţie până în 12 octombrie, când o nouă coaliţie de guvernare va fi formată, transmite corespondentul RFI la Bruxelles, Mihaela Gherghişan (audio).

Preşedinţia belgiană europeană a fost temeinic pregătită în ultimii doi ani şi jumătate, prin zeci de reuniuni ţinute la nivel regional şi federal, ne-a asigurat prim-ministrul demisionar, Yves Leterme.

Programul preşedinţiei, axat pe economie, relaţii externe, mediu înconjurător şi justiţie este aprobat de 80% dintre deputaţii federali şi a fost întocmit în cooperare cu regiunile şi cu cele trei comunităţi, anume cea flamandă, cea francofonă şi cea germană.

Belgienii vor conduce afacerile Uniunii Europene împreună cu preşedintele Herman Van Rompuy şi el belgian şi cu Catherine Ashton (Marea Britanie), şefa diplomaţiei europene.

Preşedinţia rotativă nu se va afirma prin urmare decât pe dosare punctuale şi şi-a fixat un obiectiv ambiţios privind extinderea, singurul aspect important unde va avea un cuvânt de spus.

Va ţine deci de Belgia să ducă la bun sfârşit negocierile cu Croaţia şi să avanseze în dialogul cu restul ţărilor din Balcani şi cu Turcia.

Privind dosarul fierbinte al economiei, discuţiile la nivel european vor fi conduse