Cercetatorii de la Fermilab, Experimentul MINOS, au anuntat recent la Conferinta NEUTRINO 2010 (14-19 iunie) de la Atena (Grecia), un fapt ce pare a fi deosebit de interesant, anume ca diferenta intre masele neutrinilor muonici si a celor tauonici este diferita de aceeasi diferenta intre masele anti-neutrinilor corespunzatori.
Studiul oscilatiei neutrinilor in cadrul Experimentului MINOS, se face in mod similar cu cel de la CERN. Daca la CERN neutrinii muonici produsi sunt trimisi prin Pamant la 730 km distanta pana la Gran Sasso in Italia, la Fermilab acestia sunt trimisi la 735 km distanta pana la mina Soudan din Minesota. Si la Fermilab fasciculele de neutrini sau anti-neutrini sunt produsi din interactia protonilor accelerati cu o tinta de grafit, in urma careia rezulta o abundenta de mezoni. Din dezintegrarile acestora se obtini neutrini si anti-neutrini, anume:
- Neutrinii muonici sunt obtinuti prin separarea mezonilor p+ (sau K+) care se dezintegreaza in anti-muoni () si neutrini muonici (): sau .
- Anti-neutrinii muonici sunt obtinuti prin separarea mezonilor p– (sau K-) care se dezintegreaza in muoni () si anti-neutrini muonici (): sau .
Experimentul MINOS urmareste sa testeze ipoteza oscilatiei neutrinilor, adica a transformarii reciproce a neutrinilor in timpul deplasarii lor, cu viteza apropiata de cea a luminii, in particular din neutrini muonici () in netrini tauonici. (). Aceasta ipoteza a fost formulata inca din anii 1950 de Bruno Pontecorva si a fost puternic contestata, deoarece presupunea existenta unor mase diferite de zero a neutrinilor, fapt aflat in contradictie cu prevederile Modelului Standard. Totusi, ipoteza a inceput sa fie confirmata de tot mai multe rezultate experimentale, asa ca astazi este aproape unanim acceptata existenta masei neutrinilor. Oscilatia neutrinilor a fost observata initial in cazul neu
