În 2001, 1,7% dintre elevii de gimnaziu din România erau obezi. În acest an, procentul a ajuns la 3,6%. Statisticile sunt alarmante şi în cazul adulţilor.
Sedentarismul, consumul excesiv de alimente de tip fast-food şi hipercalorice sunt principalele motive ale creşterii numărului de obezi.
Afecţiuni grave, cum ar fi hipertensiunea arterială, diabetul zaharat sau dislipidemia sunt principalele efecte ale excesului de kilograme. "Obezitatea se află în centrul sindromului metabolic şi alături de ea mai apar şi boli de genul hipertensiunii, diabetului, dislipidemiei, elemente cu risc extrem de mare pentru sănătate", explică Eduard Adamescu, medic nutriţionist la Cabinetul de Diabet, Nutriţie şi Boli Metabolice "Calea Moşilor" din Bucureşti.
Copiii, mai uşor de educat decât adulţii
Bolile contemporane sunt cauzate în proporţie de 30% de factori genetici, 30% de factori de mediu şi 40% de un stil de viaţă nesănătos, adică fumat, alcool, sedentarism, alimentaţie excesivă.
"Atunci când diagnosticăm o dislipidemie sau o hipertensiune acţionăm asupra stilului de viaţă, uneori chiar înainte de a administra medicamente", explică Adrian Restian, preşedinte al Societăţii Academice de Medicină a Familiei.
Prevalenţa obezităţii în România la populaţia adultă este de 37%, peste patru milioane de persoane care au probleme de greutate nefiind tratate. Fenomenul cel mai îngrijorător se înregistrează la copii, statisticile aratând că numărul obezilor s-a dublat în ultima decadă.
Totuşi, aceştia pot fi educaţi pentru a deprinde obiceiuri alimentare sănătoase, în condiţiile în care pentru adulţi acest lucru este mult mai greu de făcut explică prof. dr. Constantin Ionescu- Târgovişte, preşedinte al Institutului Naţional de Diabet, Nutriţie şi Boli Metabolice "Nicolae Paulescu" din Capitală.
În ace