E un stil incredibil de a ne asuma o catastrofă ca-n Evul mediu: numai pe noi ne-a lovit, văleu, sîntem cei mai oropsiţi ai Europei. Catastrofa a fost europeană, însă ştirile din Polonia, Ungaria, ca de obicei, nu au atins media româneşti decît în forme superficiale. Românizarea excesivă a problemei nu face decît să mute iar discuţia dinspre responsabilităţi clare, precise, înspre aceeaşi filozofie de bodegă care mă exasperează: sîntem culmea, sîntem nepregătiţi, varză, hoţi etc.
Auzim pe televiziunile de ştiri retorica asta învîrtită pe faţă şi pe dos. Am găsit şi o ştire mai veche despre inundaţiile poloneze care ar trebui folosită ca studiu de caz în toate unităţile de învăţămînt umaniste. iată un printscreen care sintetizează perfect această pornire românizantă devastatoare. Nu putem înţelege un cataclism decît dacă îl trecem prin grila clişeelor defetiste autohtone.
Ai o ştire bună, ba chiar o poveste amuzantă. De ce d-zeu e neapărat şi românească?
E un stil incredibil de a ne asuma o catastrofă ca-n Evul mediu: numai pe noi ne-a lovit, văleu, sîntem cei mai oropsiţi ai Europei. Catastrofa a fost europeană, însă ştirile din Polonia, Ungaria, ca de obicei, nu au atins media româneşti decît în forme superficiale. Românizarea excesivă a problemei nu face decît să mute iar discuţia dinspre responsabilităţi clare, precise, înspre aceeaşi filozofie de bodegă care mă exasperează: sîntem culmea, sîntem nepregătiţi, varză, hoţi etc.
Auzim pe televiziunile de ştiri retorica asta învîrtită pe faţă şi pe dos. Am găsit şi o ştire mai veche despre inundaţiile poloneze care ar trebui folosită ca studiu de caz în toate unităţile de învăţămînt umaniste. iată un printscreen care sintetizează perfect această pornire românizantă devastatoare. Nu putem înţelege un cataclism decît dacă îl trecem prin grila clişeelor defetiste autohtone.
Ai o
