In timpul cercetarilor mele am constatat urmatoarele: daca pui in fata ta, pe jos, o palarie intoarsa, trecatorii arunca din cind in cind cite o moneda in ea. Adica bani adevarati! Numele meu este Aurel. Sint un manager innascut. Si om de afaceri! Deja de la patru ani am intemeiat impreuna cu tatal meu o firma! Da, bine ... era doar in joaca, stiu. Dar cind tata nu a mai vrut sa se joace cu mine, i-am spus cu un aer sever: "Esti concediat!". Si l-am scos afara din camera. Cind am implinit 18 ani am putut in sfirsit sa-mi infiintez o firma adevarata. Toata familia mea lucra in aceasta firma. Astfel, la 19 ani l-am concediat pe tata. De data asta pe bune. Tata in sus, tata in jos, ce tot atita paternitate, era deja mult prea batrin! Se apropia deja de virsta de 46 de ani si cite 2 zile pe an cica era bolnav! In plus, facea zilnic cite o pauza de 10 minute la micul dejun! Desigur, nimeni nu e vinovat ca e batrin. Si mama? Pai, dupa ce si-a pierdut tata locul de munca, s-a aruncat de la balcon. Pentru asta nu am putut s-o iert niciodata! Nu trebuie sa-ti parasesti partenerul doar fiindca a dat-o in bara pe plan profesional! La 20 de ani, imi facusem un renume mondial. Prin diferite intreprinderi, am preluat 231 de firme din toata lumea. Aveam 28.927,5 angajati. Acest 0,5 vine din faptul ca una dintre angajate era insarcinata. Oricum, pe acestia i-am redus la 312. Cum? Prin eficientizare, redresare si restructurare. Acum insa aveam o afacere sanatoasa! In acelasi an a urmat o faza de ascensiune razanta. Sporirea eficientei! Investitii! Strategii de marketing! Concurenta! Inovatie! Fuziune! Expansiune! Lansare pe piata bursiera! 112.876 de angajati! La 21 de ani reusisem sa ma lansez in stil mare, eram implinit, atinsesem apogeul, eram in virful piramidei. Dezvoltasem un sistem de optimizare cum n-a vazut Parisul. Chiar a doua zi a urmat implementarea sa, fapt care a dus l