De mai multe săptămâni, grevele şi protestele muncitorilor au izbucnit în toate regiunile de coastă ale Chinei, care au fost motorul emergenţei ţării ca putere economică şi care au declanşat o avalanşă de bunuri de consum ieftine pe tot globul.

În timp ce sindicatele din Europa acţionează faţă de tăierile de salarii, de pensii şi de joburi, muncitorii prost plătiţi din China fac grevă împotriva exploatării şi primesc creşteri salariale semnificative.

E o evoluţie care loveşte în inima modelului economic chinezesc, ca şi în rolul muncii ieftine în economia globală. Protestele, începute cu sinucideri legate de condiţiile de muncă de la centrul de producţie din Shenzhen, s-au extins de atunci către o serie de firme în majoritate deţinute de străini.

Moartea muncitorilor de la Foxconn a declanşat un scandal naţional, a dus la o creştere imediată cu 30% a salariilor, care erau mai mici de 100 de euro pe lună, şi a declanşat alte greve la fabricile şi la furnizorii Honda, Hyundai şi Toyota, ca şi la alte fabrici.China e acum cel mai mare exportator al lumii, iar cota sa din producţia mondială globală a crescut de la 2% la aproape 20% în ultimii 20 de ani. În timp ce clasa muncitoare industrială s-a micşorat în Europa şi în America de Nord, în China ea măsoară acum sute de milioane de oameni, fiind umflată de un val de emigranţi din mediul rural.

Acum, când muncitorii chinezi pentru export au văzut că pot obţine rezultate, grevele vor continua probabil. Acţiunile muncitorilor sunt întărite şi de faptul că mărirea salariilor merge mână în mână cu schimbarea de politică a guvernului, a cărui atitudine a fost aproape de susţinere. Motivul e clar. Liderii chinezi sunt hotărâţi să stimuleze consumul pe plan intern în condiţiile crizei din economiile occidentale. Economia chineză în creştere oferă un antidot binevenit la recesiunea din lumea occidentală, ma