Potrivit contractului de credit încheiat în 2007 de fostul preşedinte al Consiliului Judeţean Alexandru Kiss cu Banca Comercială Română, CJ s-a împrumutat cu 814 miliarde de lei vechi pentru a moderniza DJ 191 F Marghita-Buduslău Otomani, DJ 764 Beiuş-Roşia, DJ 764 D Bratca-Damiş, DJ 709 Ciumeghiu-Ghiorac, precum şi pentru amenajarea fostei clădiri a Comenduirii Garnizoanei Oradea ca sediu al Muzeului Ţării Crişurilor.

Conform contractului, până la 4 iulie 2010 (termenul de expirare), CJ putea „trage" din linia de finanţare diverse sume în limita celor 814 miliarde, rambursarea creditului urmând să se facă într-o singură tranşă, pe 4 iulie, prin emiterea de către BCR Securities a unor obligaţiuni care să fie tranzacţionate pe Bursa de Valori Bucureşti şi care să fie răscumpărate de CJ într-un interval de 20 de ani.

Preşedinte la zid

Luna trecută, actualul preşedinte Radu Ţîrle a cerut consilierilor să aprobe prelungirea liniei de credit, întrucât CJ mai avea de tras din linia de finanţare încă 310 miliarde de lei, bani cu care să achite lucrările încă neterminate la drumuri şi la Muzeu.

Numai că, atunci, ca dealtfel şi miercurea aceasta, consilierii judeţeni s-au opus. Ulterior, unii au explicat că, în acest fel, Ţîrle era pus la zid atât de propriii colegi din PNL, cât şi de UDMR. „Dacă nu se prelungeşte linia de finanţare, Ţîrle rămâne fără banii pentru finalizarea Muzeului, iar apoi putea fi acuzat că acest lucru s-a întâmplat din cauza lui, deoarece el a încetinit lucrările timp de trei luni prin faptul că a schimbat dirigintele de şantier", a explicat pentru BIHOREANUL unul dintre consilieri.

Miercuri, deşi propunerea a fost pusă în discuţie a doua oară, ea n-a fost nici măcar dezbătută. Explicaţia n-a fost oferită în şedinţa de Consiliu, oficial, ci a fost aflată ulterior de jurnalişti: Selina tocmai depusese la CJ, pe 25 iunie, o fac