Aproximativ 1,38 de milioane de bugetari vor avea la dispoziţie cu un miliard de euro mai puţin în următoarele şase luni, iar angajaţii de la stat au început deja să se gândească cum vor tăia din costuri pentru ca reducerea cu 25% a salariilor să nu-i afecteze prea tare.

Reprezentanţii mediului privat spun că noul context creat de măsurile de austeritate nu va influenţa prea tare politica de personal a companiilor, deşi unele voci spun că ar putea exista un nou val de restructurări la privat.

Ana Voinea, şef serviciu în cadrul unei direcţii generale a finanţelor publice din provincie, care are un salariu brut de aproximativ 3.000 de lei, va rămâne cu un salariu de 2.250 de lei începând cu această lună, iar prioritară în bugetul său de cheltuieli lunare va rămâne achitarea ratelor.

"Voi renunţa la un mobil, anulăm concediile, voi regândi coşul zilnic astfel încât să nu mai cumpăr legume sau fructe scumpe, iar în ceea ce priveşte hainele, mă reprofilez: nu mai cumpăr lucruri noi, ci le modific pe cele vechi. Eu sunt totuşi un caz fericit, dar am oameni în birou care acum iau în mână 800 de lei", explică Voinea.

Statul speră să economisească peste 2% din PIB, adică aproape 2,3 mld. euro prin creşterea TVA cu 5%, până la 24% şi prin tăierea salariilor bugetarilor cu 25%.

Rata şomajului a scăzut în luna mai la 7,67%, pentru a doua lună consecutiv în ultimii doi ani, după ce a crescut pe tot parcursul anului trecut, numărul şomerilor avansând cu câte 20.000 - 30.000 lunar. Principala explicaţie pentru stabilizarea ritmului de creştere a ratei şomajului este faptul că mediul privat a finalizat cea mai mare parte a restructurărilor, după ce anul trecut peste 300.000 de şomeri au provenit din mediul privat. Cu toate acestea, unii antreprenori spun că măsurile de austeritate ar putea să ducă la o reluare a valului de disponibilizări în sectorul de