Moldoveanca Lăcrămioara Istina conduce şantierul de la situl arheologic de la Fulgeriş, comuna băcăuană Pânceşti.

Lăcrămioara a descoperit că-i place arheologia încă de când era elevă în şcoala generală. Pe atunci obişnuia să meargă cu prietenii pe Calea Bârladului, la Capu Dealului, unde se jucau în nişte beciuri abandonate. „Mergeam la un bot de deal. Era periculos, dar pe noi ne atrăgea acest lucru. Îmi plăcea încă de pe atunci să descopăr lucruri noi. Cu toate acestea, cu adevărat a început să mă pasioneze arheologia în liceu, unde l-am avut ca profesor de istorie pe dr. Ioan Mitrea“, spune băcăuanca. Lucrurile pe care le-a predat profesorul de istorie legate de siturile arheologice din ţara i-a trezit interesul.

„Eu notam locurile în care nu se făcuseră săpături şi visam să ajung într-o bună zi la ele“, a mai zis Lăcrămioara. După liceu, băcăuanca a urmat cursurile Facultăţii de Istorie din Iaşi. Anii studenţiei i-au dat prilejul de a merge în practică la diverse şantiere ale siturilor arheologice din ţară. „În anul I am mers timp de trei săptămâni la şantierul de la Târgu Frumos la Baza Pătule. A fost primul sit arheologic la care am săpat efectiv, sub îndrumarea profesorului Nicolae Ursulescu“, a explicat Lăcrămioara.

În anii următori a mers în practică şi la siturile arheologice de la Răcătău şi Poduri. „La Răcătău am mers la o cetate dacică, iar la Poduri am petrecut o vacanţă săpând la o colină formată din 13 nivele de aşezări omeneşti. Aici s-au găsit multe obiecte din Cultura Cucuteni“, a mai spus Lăcrămioara.

Coordonează şantierul de la Fulgeriş

După finalizarea studiilor universitare s-a angajat la Muzeul de Istorie, unde după ce s-a familiarizat cu munca de muzeograf, din 1998 până în 2002 a participat la noi campanii de săpături arheologice la un mormânt tumular din Răcătău. „Am descoperit aici o t