Simplu spus: pentru ca nu vrea nimeni sa-i ia locul.
Economia Romaniei este intr-un impas total. Si impreuna cu ea si economiile tarilor din UE si aproape din intreaga lume.
Putina istorie
Criza deficitelor structurale, a datoriilor publice, a unei politici de creditare dusa dincolo de orice ratiune economica, a unor politici sociale fara baze economice sanatoase, toate astea si multe altele, care au dus lumea in pragul falimentului, nu vin de ieri de azi. In orice caz nu din ultimele sase luni. Situatie care necesita ajustari dureroase, o intoarcere la nivelul de trai pe care si-l poate permite fiecare societate, functie de productivitatea economiei proprii, a produselor si serviciilor vandabile pe care le genereaza.
Romania a plecat de la o situatie relativ buna in 1990. Nu avea datorii, nu avea dezechilibre structurale majore, Ceausescu a lasat cca 2 miliarde de dolari plus creantele externe. In schimb, economia era strict legata de economiile tarilor foste comuniste, prin CAER si Pactul de la Varsovia.
In loc sa profitam de acest start bun, sa construim o economie capitalista, ajutandu-ne de extinderea UE si de intrarea in NATO, ne-am tarat intr-o stare ambigua, ceva intre comunism, definit pompos "stat social" si un capitalism de prada, ilustrat de "elitele de prada" transpartinice.
Cine a fost de vina? Toate partidele si guvernele care ne-au condus. PSD, in primul rand, care a mintit populatia cu mita electorala, promitand "statul social" si un trai mai bun candva, in viitorul infinit. Timp in care a praduit activele economiei comuniste. In 1996 BNR avea 500 milioane dolari rezerva valutara, ca urmare a politicii guvernului Vacaroiu, avandu-l ca ministru de finante pe Florin Georgescu. Si-a desavarsit opera santajandu-l pe Tariceanu sa creasca pensiile si salariile dincolo de orice ratiuni e