O treime dintre angajaţii autohtoni spun că nu reacţionează în niciun fel atunci când sunt discriminaţi la locul de muncă, arată un sondaj CURS. Sursa: Reuters
Deşi ideea de discriminare la locul de muncă sau la angajare este recunoscută ca fiind o problemă, chiar legală, de aproape 80% din populaţie, atunci când se confruntă cu ea, unul din trei români nu reacţionează în niciun fel, potrivit unui studiu realizat de CURS. În plus, nici măcar o persoană din zece nu ar apela la un avocat dacă s-ar afla într-o astfel de situaţie, însă jumătate dintre cei discriminaţi spun că ar depune o plângere la şef.
"Atunci când se confruntă cu discriminarea, acţiunile populaţiei sunt mai degrabă pasive, bazându-se mai degrabă pe negociere decât pe acte legale", susţin iniţiatorii studiului. Iar reacţia este aceeaşi, indiferent că vorbim de femei, bărbaţi sau de o altă etnie. Asta, deşi 68% dintre români sunt conştienţi că, faţă de acum cinci ani, discriminarea de pe piaţa muncii este mai răspândită.
Jumătate ar munci la negru
Pasivitatea românilor se menţine, din păcate, şi atunci când sunt daţi afară. Astfel, "jumătate dintre respondenţii şomeri nu au participat la nicio selecţie pentru un alt loc de muncă din momentul în care au pierdut ultimul loc de muncă, în timp ce doar 4% dintre aceştia au participat la 10 sau mai multe selecţii. Este un grup mare de oameni care par să fie pasivi", susţin autorii cercetării CURS.
Cât despre modul în care reuşesc să obţină un job, principalele surse de informaţie ale românilor rămân "cunoştinţele, rudele, foştii colegi de muncă, foştii colegi de şcoală sau vecinii". Ca atare, ei se bazează mai puţin pe familie, spre exemplu, sau pe instrumentele oficiale de recrutare, aşa cum sunt agenţiile judeţene de ocupare ale statului. Ca atare, se identifică şi un interes destul de mare pentru m
