Prin mainile unui bihorean au trecut vitraliile pentru 50 de biserici si 3 castele din Belgia. Stefan Penyacsek a restaurat si vitralii care purtau semnatura si stilul inconfundabil al celebrului Albrecht Durer.
"Uite aici locuieste nenea cu pictatu' pe sticla". Copilul arata cu degetul spre o casa placata cu caramida. Din fatada cladirii se disting ferestrele, decupate din arhitectura castelelor. Lumina se cerne in interior prin ochiuri colorate de vitralii.
Intr-o parte, retras, este atelierul de restaurare si creatie. Functioneaza de 13 ani, doar cu trei muncitori, iar vantul crizei nu adie pe aici. Stefan si-a pornit afacerea dintr-o fascinatie pentru un mestesug vechi. Prima oara a calcat intr-un atelier, in 1993, pe cand lucra in Belgia. "Ca tot romanul am plecat in strainatate, sa fac bani. Asa am ajuns intr-un atelier de vitralii, cu o istorie de 100 de ani".
Stefan nu are biografia unui artist. Nu picta din frageda pruncie si nici nu i se intrezarea de pe atunci vreun talent. A absolvit liceul cu profil petrolier din Marghita, gasindu-si o slujba la o tipografie din Oradea. "Maistrul m-a tinut necalificat 5 ani. Cand organiza cursuri de calificare ma sarea. Am renuntat".
Avea deja 28 de ani si o nevoie acuta de a supravietui si de a-si intretine familia.
Cand a patruns in atelierul belgian i-au revenit scurte secvente din vacantele petrecute la verisorii din Budoi. Si-a amintit de cutia cu cioburi colorate. Erau resturi aduse de unchiul de la fabrica de sticla din Padurea Neagra.
A simtit ca i-ar placea grozav sa se ocupe de vitralii. Ar fi durat ani sa stranga un capital pentru demararea afacerii. Timpul nu avea rabdare cu el. Familia crestea. "Un var de-al meu din Kosice, absolvent de teologie, m-a pus in legatura cu un belgian". Asa l-a intalnit pe De Ceukelaire Mark.
A.D.
